Covasna: Prefectul spune că Primăria Sfântu Gheorghe abia acum "a început să se mişte'' cu retrocedările

Acesta a menţionat că salariile din administraţia publică locală au crescut şi s-au făcut angajări în ultimii ani, prin urmare autorităţile locale nu mai pot invoca drept scuză faptul că nu au personal suficient şi nici oameni de specialitate care să rezolve cererile.

"Am văzut, totuşi, o mişcare la nivelul municipiul Sfântu Gheorghe, dacă ne referim la Legea 10. Mică, dar se mişcă. Însă, în ritmul ăsta mai trebuie câţiva zeci de ani până când vor fi finalizate toate cererile. Totuşi, e mai bine decât nimic (...) Oricum, ritmul este unul nesatisfăcător, din punctul meu de vedere. Eu nu vreau ca domnul primar sau altcineva să trăiască sub ameninţarea aplicării sancţiunii contravenţionale, ci, efectiv, să responsabilizeze aparatul că e nevoie de mai multă muncă. Şi, la momentul acesta, la nivelul autorităţilor locale nu mai putem vorbi de venituri salariale mici sau de insuficienţa funcţionarilor, pentru că dânşii au avut în ultimii ani posibilitatea şi libertatea de a angaja şi asta, încă o dată, nu mai poate fi un motiv", a declarat, pentru AGERPRES, prefectul Sebastian Cucu.

Acesta a menţionat că lucrurile au mai progresat şi în ce priveşte legile fondului funciar, în prezent existând la nivelul judeţului circa 6.000 de cereri de retrocedare nefinalizare, faţă de aproape 12.000 câte erau în urmă cu circa trei ani.

"În continuare avem de lucru şi, fără să ne exonerăm de răspundere, la nivelul Comisiei Judeţene lucrăm cu materialul clientului. Fără comisiile locale care să ne furnizeze documentaţii vom sta pe loc. Şi dacă mă voi duce cu sancţiuni la nivelul comisiilor locale, câteodată au, desigur şi motive obiective, nu ştiu dacă vom rezolva problema. Dar, probabil că până la urmă ajungem şi acolo", a mai spus prefectul Sebastian Cucu, potrivit căruia la acest capitol lucrurile stau cel mai rău în zona Baraolt.

În anul 2015, Prefectura Covasna l-a amendat pe primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cu suma de 10.000 de lei pentru nesoluţionarea la termen a cererilor depuse pe Legea 10/2001.

Antal Arpad a contestat în contencios administrativ sancţiunea, invocând, printre altele, lipsa personalului specializat, blocarea posturilor de către Guvern, precum şi faptul că primarii nu au atribuţii directe în aplicarea acestei legi, însă a pierdut procesul. Ulterior, acesta a declarat că va plăti amenda, deşi consideră că sancţiunea a fost aplicată cu "rea-voinţă" de către reprezentantul Guvernului în teritoriu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News