Creierul nostru are un "GPS încorporat": O "busolă neuronală" care ne împiedică să ne rătăcim
Oamenii de știință au descoperit că avem o „busolă neuronală internă” în creierul nostru care ne permite să ne orientăm în mediu.
Pentru mulți dintre noi, navigarea prin lume pare o sarcină imposibilă fără smartphone-ul nostru.
Însă un nou studiu sugerează că oamenii sunt mai pricepuți decât ne-am fi imaginat la a ne îndrepta de la A la B.
Oamenii de știință au descoperit că avem o „busolă neuronală internă” în creierul nostru care ne permite să ne orientăm în mediu.
Această busolă - care ia forma unui semnal electric transmis de celulele nervoase - ne spune că suntem pe cale să ne îndreptăm într-o nouă direcție.
Mai mult, odată ce ne-am reorientat, ne anunță că ne deplasăm pe o nouă cale - spre est în loc de nord, de exemplu.
Noul studiu a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Birmingham și de la Universitatea Ludwig Maximilian din München.
"Am descrie busola neuronală ca pe un semnal cerebral care este trimis către multe regiuni diferite ale creierului"
"Am descrie busola neuronală ca pe un semnal cerebral care este trimis către multe regiuni diferite ale creierului implicate în navigație", a declarat autorul studiului, Dr. Benjamin J. Griffiths de la Universitatea din Birmingham.
"Semnalul cerebral actualizează aceste regiuni ale creierului cu privire la locul în care ne îndreptăm într-un mediu și acest lucru ajută la actualizarea obiectivelor noastre de navigare pe măsură ce ne deplasăm", a adăugat acesta.
"Când ne întoarcem la un colț de stradă, semnalul cerebral al busolei neuronale le spune regiunilor cerebrale care ne ajută să navigăm despre viraj și ne permite să ne actualizăm direcția (de exemplu, să ne deplasăm pe noua stradă). Fără busolă, oamenii ar avea probabil o 'defalcare substanțială a capacității noastre de a naviga' ", a afirmat Dr. Benjamin J. Griffiths.
Pentru studiu, Dr. Griffiths și colegii săi au recrutat 52 de participanți sănătoși pentru o serie de experimente de urmărire a mișcării în timp ce activitatea lor cerebrală era înregistrată.
Pentru aceasta, ei au folosit electroencefalografia (EEG) - o metodă de înregistrare a activității electrice a creierului care implică electrozi plasați de-a lungul scalpului.
Acestea au permis cercetătorilor să monitorizeze semnalele cerebrale ale participanților în timp ce aceștia își mișcau capul pentru a se orienta în funcție de indicii de pe diferite monitoare.
Ei au analizat, de asemenea, semnalele de la 10 participanți care erau deja supuși monitorizării creierului pentru afecțiuni precum epilepsia.
Toate sarcinile îi determinau pe participanți să își miște capul sau, uneori, doar ochii.
Busola este "mereu pornită"
Cercetătorii au reușit să identifice semnalul direcțional fin reglat al busolei, care a putut fi detectat chiar înainte de schimbările fizice de direcție a capului în rândul participanților.
"Am constatat că busola este 'mereu pornită', dar semnalele tind să fie mai puternice chiar înainte de a ne mișca. Este posibil ca acesta să fie un avertisment pentru alte regiuni ale creierului că urmează o schimbare de direcție" , a declarat Dr. Griffiths.
Înainte de acest studiu, oamenii de știință nu erau foarte siguri de modul în care oamenii reușesc să se orienteze și să navigheze într-un mediu.
"Lucrări anterioare la rozătoare și păsări au descoperit o busolă neuronală precum cea pe care am observat-o noi", a adăugat Dr. Griffiths.
"Dar oamenii sunt mult mai vizuali decât aceste specii (adică avem tendința de a explora lumea mai mult cu ochii decât mergând prin ea). Cu toate acestea, rezultatele noastre sugerează că avem o busolă similară cu cea a rozătoarelor și păsărilor, dar o completăm puțin și cu ochii", a completat specialistul.
Rezultatele au implicații pentru înțelegerea unor boli precum Parkinson și Alzheimer, în care navigația și orientarea sunt adesea afectate.
În activitatea viitoare, cercetătorii intenționează să investigheze modul în care creierul navighează în timp, pentru a afla dacă o activitate similară este responsabilă pentru memorie.
Studiul a fost publicat în revista Nature Human Behaviour, conform Daily Mail.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
