Creierul uman se poate mări în timp. Ce spun cercetătorii

Cercetătorii de la UC Davis Health au dezvăluit un rezultat surprinzător: creierele persoanelor născute în anii 1970 par să fi avut un volum cu 6,6% mai mare și o suprafață cu 15% mai mare decât cele ale persoanelor născute în anii 1930. Această descoperire a fost făcută publică într-un studiu apărut în JAMA Neurology în luna martie, scrie nypost.com.

„Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, dar descoperirile noastre indică faptul că influențele externe - cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali - pot juca, de asemenea, un rol”, a declarat pentru sursa citată Charles DeCarli, autorul studiului și profesor emerit de neurologie la UC Davis.

Ce s-a aflat în urma experimentului

O echipă de cercetători a analizat datele colectate în cadrul celebrului Framingham Heart Study, un studiu de lungă durată desfășurat în comunitatea Framingham din Massachusetts timp de aproximativ 75 de ani. Această investigație implică acum a doua și a treia generație de participanți. Între martie 1999 și noiembrie 2019, oamenii de știință au examinat imagini de rezonanță magnetică (RMN) ale creierului unui eșantion de 3.226 de persoane născute între anii 1925 și 1968, cu o vârstă medie de 57 de ani. Analiza a dezvăluit un model fascinant.

Se pare că volumul creierului (volumul intracranian) a crescut constant, dar lent, de-a lungul anilor. În anii 1930, volumul mediu al creierului a fost în jur de 1.234 de milimetri cubi, iar în anii 1970, acesta a ajuns la aproximativ 1.321 de milimetri cubi, indicând o creștere de 6,6%. În același timp, suprafața corticală a creierului - adică suprafața exterioară - a înregistrat, de asemenea, o creștere, trecând de la aproximativ 2.056 de centimetri pătrați pentru cei născuți în anii 1930 la 2.104 de centimetri pătrați pentru cei născuți în anii 1970.

În urma cercetărilor, oamenii de știință au observat o expansiune a dimensiunii materiei cenușii, materiei albe și a hipocampului - această din urmă fiind o regiune a creierului asociată cu procesul de învățare și memorie. Materia alba, localizată în straturile profunde ale creierului, cuprinde fibre nervoase care facilitează comunicarea între diversele zone ale acestuia. Numele îi provine de la învelișul de mielină ce înconjoară nervii, conferindu-i o nuanță albă. Pe de altă parte, materia cenușie constituie stratul exterior al creierului și permite individului să controleze mișcările, memoria și emoțiile.

Aceste constatări pot sugera o reducere a riscului de demență legată de vârstă, precum boala Alzheimer, au remarcat cercetătorii. „Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o dezvoltare îmbunătățită a creierului și o mai bună sănătate a acestuia”, a concluzionat DeCarli. „O structură cerebrală mai mare reprezintă o rezervă cerebrală mai mare și poate amortiza efectele la sfârșitul vieții ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demențele conexe”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News