Numărul cazurilor de infecție cu virusul West Nile continuă să crească în România, cu 22 de cazuri raportate de la începutul lunii iunie până în prezent, dintre care unul s-a soldat cu decesul pacientului.
Potrivit unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), 20 dintre cazuri sunt confirmate, iar două sunt considerate probabile. Cazurile raportate includ pacienți cu vârste cuprinse între 20 și peste 80 de ani, cu o predominanță a celor din grupele de vârstă mai avansate.
Majoritatea persoanelor infectate sunt bărbați, 19 la număr, față de doar trei femei. Distribuția geografică a cazurilor acoperă mai multe județe, inclusiv municipiul București, Bistrița-Năsăud, Giurgiu, Suceava, și alte regiuni. Un caz a fost raportat în județul Dâmbovița, cu expunerea în Milano, Italia, evidențiind și riscul de infecție în timpul călătoriilor.
Institutul Național de Sănătate Publică avertizează populația să ia măsuri preventive pentru a evita expunerea la țânțari, vectorii principali ai virusului. Printre recomandările specialiștilor se numără purtarea de îmbrăcăminte adecvată, utilizarea substanțelor repelente, instalarea plaselor de protecție la ferestre și eliminarea surselor de apă stătută din jurul locuințelor.
Creșterea numărului de cazuri și decesul recent al unui pacient subliniază gravitatea situației și necesitatea unor măsuri preventive riguroase pentru a preveni răspândirea virusului West Nile.
Autoritățile sanitare sfătuiesc populația să adopte măsuri preventive pentru a preveni răspândirea virusului West Nile. Aceste măsuri includ utilizarea substanțelor repelente, purtarea de îmbrăcăminte care acoperă pielea și evitarea zonelor cu risc crescut de înțepături de țânțari.
Virusul West Nile se transmite în principal prin înțepăturile țânțarilor infectați, reprezentând o amenințare pentru oameni și animale, în special pentru păsări, care sunt gazdele primare. Țânțarii din genul Culex, după ce se hrănesc cu sângele păsărilor infectate, devin purtători ai virusului și îl pot transmite ulterior prin mușcături.
Deși majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome vizibile, aproximativ 20% pot manifesta simptome ușoare, cum ar fi febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare, greață, vărsături și erupții cutanate. În cazuri rare, infecția poate provoca complicații grave, precum encefalita sau meningita, care pot fi fatale.
Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecției rămâne evitarea înțepăturilor de țânțari. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea repelentelor, purtarea hainelor care acoperă pielea, instalarea plaselor de protecție la ferestre și uși, și eliminarea apei stătute, unde țânțarii își depun ouăle.
Centrul de Control Biologic al Dăunătorilor din Valencia, finanțat de guvernul regional, crește și sterilizează mii de țânțari tigru folosind un accelerator de electroni. În fiecare săptămână, laboratorul eliberează aproximativ 45.000 de masculi sterilizați, care se împerechează cu femelele purtătoare de boli, reducând astfel populația generală de țânțari.
„Specia devine tot mai comună pe fondul schimbărilor climatice, care creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea acesteia pe perioade mai lungi din an,” a explicat Vicente Dalmau, reprezentant al departamentului de sănătate, agricultură și pescuit din regiunea Valencia.
Laboratorul folosește specimene locale pentru reproducere, separă femelele de masculi cu ajutorul unei mașini și sterilizează masculii prin radiații. Deși tehnici similare au fost aplicate în alte regiuni ale lumii, laboratorul din Valencia este pionier în utilizarea acestei metode pentru combaterea țânțarilor tigru în Europa, într-un context de creștere a bolilor transmise de țânțari, precum dengue, zika și chikungunya.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News