Creșterea costului forței de muncă în UE și România: o analiză Eurostat a evoluțiilor din trimestrul doi 2024

Conform datelor Eurostat, cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă au fost raportate în Croația (17,6%), Bulgaria (15,4%) și România (15%). Alte state care au înregistrat avansuri semnificative sunt Ungaria (13,2%) și Polonia (13%), în timp ce Letonia și Lituania au raportat creșteri de 11%, respectiv 10,9%.

Componența costului forței de muncă

Costul orar al forței de muncă include atât cheltuielile salariale, cât și cele non-salariale, cum ar fi contribuțiile sociale plătite de angajatori. La nivelul UE, costurile salariale au înregistrat o creștere anuală de 5,1% în perioada aprilie-iunie 2024, în timp ce costurile non-salariale au avansat cu 5,4%. Această evoluție reflectă atât ajustările salariale făcute de angajatori, cât și creșterea contribuțiilor sociale.

Situația din România: Creșteri semnificative în sectorul construcțiilor și al serviciilor

În România, creșterea de 15% a costului orar al forței de muncă a fost generată în principal de evoluțiile din sectorul business, unde costurile au crescut cu 14,4%. În sectorul non-business, avansul a fost și mai semnificativ, de 16,7%. Pe sectoare de activitate, construcțiile au înregistrat cea mai mare creștere, de 19,7%, urmate de sectorul serviciilor (14,3%) și industrie (13,1%).

Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă tendințele prezentate de Eurostat. Potrivit INS, costul orar al forței de muncă ajustat după numărul zilelor lucrătoare a crescut cu 15% în al doilea trimestru din 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu trimestrul anterior, creșterea a fost de 6,79%.

Cele mai mari creșteri pe ramuri economice

INS a raportat că cele mai semnificative majorări ale costului forței de muncă s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde costurile au crescut cu 19,72%. Alte domenii cu creșteri importante sunt industria extractivă (17,62%) și sectorul intermedierilor financiare și asigurărilor (14,08%).

Cheltuieli salariale vs non-salariale

Creșterile costului forței de muncă se reflectă atât în componenta cheltuielilor directe (salariale), cât și în cele indirecte (non-salariale). Potrivit INS, comparativ cu trimestrul anterior, cheltuielile salariale au crescut cu 6,80%, în timp ce cheltuielile non-salariale au înregistrat o creștere de 6,51%.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, costul orar al forței de muncă ajustat după numărul zilelor lucrătoare a crescut în toate activitățile economice din România. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în învățământ (22,42%), hoteluri și restaurante (21,67%) și alte activități de servicii (20,41%).

Perspective și impact

Creșterea costului forței de muncă reflectă o combinație de factori, inclusiv ajustările salariale ca răspuns la inflație și creșterea contribuțiilor sociale. Pentru angajatori, această evoluție poate aduce provocări legate de competitivitate, în timp ce pentru angajați creșterea salariilor ar putea contribui la atenuarea presiunilor inflaționiste asupra puterii de cumpărare.

La nivel european, aceste evoluții sunt monitorizate atent, având un impact direct asupra pieței muncii și a dinamicii economice în statele membre ale Uniunii Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News