Crin Antonescu, ce-ar fi fost dacă
Istoria nu se scrie cu dacă, dar ne putem imagina, totuși, ce am pierdut. Plecăm de la deciziile anunțate după alegerile europarlamentare 2014. Și de la înfrângerea lui Mircea Geoană în 2009.
La prezidențiale, am avut un tur doi în care s-au calificat Traian Băsescu și Mircea Geoană. Era singura combinație care îi dădea șanse lui Traian Băsescu. Ce a făcut Mircea Geoană până la înfrângere este mai puțin important, ca să facem comparație cu Crin Antonescu, decât ceea ce a făcut după.
După pierderea alegerilor, definitivă și irevocabilă, a continuat să facă greșeli, să-și facă rău singur. Era președintele PSD, cel mai mare partid din țară. Putea să demisioneze, după decizia CCR, și să rămână un jucător pe scena internațională. Sau să acționeze în privat, după modelul american. Sau să aștepte până la Congresul partidului și să își desemneze un succesor, căruia să îi dea puterea în PSD. Rămânea cu ceva influență politică și îi făcea pe oameni să-l regrete. Putea reveni, după prăbușirea lui Traian Băsescu. A ales să piardă, candidând la conducerea PSD, ostilizându-și toți adversarii și punându-și într-o poziție nefericită susținătorii.
Ce diferență, în cazul lui Crin Antonescu! A jucat totul pe o carte, care s-a dovedit pierzătoare. Și-a pregătit un succesor, Klaus Iohannis. Acesta are mari șanse de a fi văzut ca o soluție miraculoasă, de către un partid care l-a primit și pe tehnocratul Teodor Stolojan cu brațele deschise, în 2000, și care s-ar agăța de un pai, înainte să-l ia apa, ca pe PNȚ-CD. Poziția de premier nu îl prinde și o poate ceda fără regrete PDL.
Anunțarea fuzio-alianței cu PDL ridică tonusul simpatizanților. Disputa cu Ioan Ghișe readuce PNL la știri.
Crin Antonescu joacă, la fel ca la alegerile europarlamentare, pe cartea doctrinei. Pe electoratul anti-PSD, care ar trebui să depășească numeric electoratul anti-Băsescu.
Dacă pariul este câștigător, iar Klaus Iohannis merge la Cotroceni, Crin Antonescu va reveni ca președinte al PNL, va face guverne, fuziuni, alianțe. Dacă pariul este pierzător, nu riscă decât șase luni la conducerea unui partid de Opoziție. Oricum îl mazileau, după eșecul la prezidențiale.
Or fi calcule personale, nu zic nu, dar un lider care nu știe să și vadă de propriul interes, cum l-ar apăra pe al celor mulți?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Lungul drum spre casă, când totul se înfundă în Bușteni, gaura neagră de pe Valea Prahovei de Roxana Neagu
