Despre inflația provenită din şocul pieţelor de energie, a discutat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Şocul inflaţionist vine din şocul pieţelor de energie, iar politica monetară nu cred că este răspunsul la orice problemă a societăţii, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit Agerpres.
"După mai bine de un deceniu, inflaţia redevine, pe bună dreptate, principala preocupare a românilor. Discuţiile sunt ample, şi nu puţine. Însă nu poate exista o discuţie serioasă despre nivelul actual ridicat al inflaţiei fără a vorbi despre pieţele de energie. Eu o spun clar şi răspicat: şocul inflaţionist vine din şocul pieţelor de energie. BNR a analizat atent cifrele: peste jumătate din creşterea ratei inflaţiei în România provine din preţurile mari ale energiei.
Impact direct şi indirect. Fundalul de politici monetare şi fiscale prea stimulative în pandemie, pe care a apărut acest şoc, alături de problemele din lanţurile de aprovizionare şi războiul, au favorizat desigur transmisia rapidă a preţurilor mari la energie în restul preţurilor, în principal în cele ale alimentelor, dar nu numai. De aceea aproape toate băncile centrale din lume întăresc politicile monetare. Însă, aşa cum în viaţă banii nu sunt răspunsul la toate problemele, la fel nici politica monetară nu cred că este răspunsul la orice problemă a societăţii. Încă nu am primit o explicaţie concretă cum prin nivelul dobânzilor putem rezolva blocajul din lanţurile de aprovizionare, criza energetică sau criza microcipurilor", a scris Cristian Popa, pe Facebook.
Acesta a menţionat că BNR, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, acţionează în principal pe partea cererii, singura soluţie fiind creşterea dobânzilor.
"Am mai spus-o şi cu alte ocazii, inflaţia este un simptom al problemelor din economie, al dezechilibrelor şi şocurilor, însă acest simptom poate deveni boala însăşi dacă nu e tratat cum trebuie. Banca Naţională a României tratează acest simptom, cu mai multe instrumente, de peste un an deja, cu un dozaj bine calibrat. Va continua pe acest drum", a spus oficialul BNR.
Citește și:
Cele mai mari trei economii ale lumii – Statele Unite, China și zona euro – au încetinit puternic și chiar și o lovitură moderată asupra economiei globale în următorul an ar putea duce la recesiune”, a declarat banca într-un nou studiu. Instituția a precizat că economia mondială se află în prezent în cea mai accentuată încetinire după o redresare post-recesiune din 1970, iar încrederea consumatorilor a scăzut deja mai mult decât în perioada premergătoare recesiunilor mondiale anterioare. „Creșterea globală încetinește brusc, iar încetinirea va continua probabil pe măsură ce tot mai multe țări intră în recesiune”, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, adăugând că este îngrijorat că aceste tendințe se vor menține, cu consecințe devastatoare pentru economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare, scrie The World Bank.
Creșterile sincronizate ale ratelor dobânzilor în curs de desfășurare la nivel mondial și acțiunile politice conexe vor continua probabil până anul viitor, dar s-ar putea să nu fie suficiente pentru a readuce inflația la nivelurile înregistrate înainte de pandemia COVID-19, au spus reprezentanţii băncii. Cu excepția cazului în care întreruperile în aprovizionare și presiunile de pe piața muncii se vor diminua, rata globală a inflației, cu excepția energiei, ar putea rămâne la aproximativ 5% în 2023, aproape dublu față de media pe cinci ani de dinaintea pandemiei.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu