Despre Mihai Eminescu, deși s-au spus și s-au scris atâtea, niciodată nu va fi de ajuns. Nimeni nu se poate plictisi de biografia și opera lui Mihai Eminescu.
Criticul literar Daniel Cristea-Enache și scriitorul Flaviu George Predescu au dialogat, sâmbătă, într-o nouă întâlnire literară intitulată „De Ce Citim” și transmisă în exclusivitate, în direct, la DC News. Și la această emisiune tot Mihai Eminescu a fost personalitatea despre a cărei operă și biografie s-a vorbit în cadrul celei de-a opta emisiuni realizate de către cei doi literați. Lui Mihai Eminescu consacrându-i-se astfel două emisiuni.
”Dumneata totdeuna ai gândit că eu petrec în București. Te-ai înșelat totdeuna și fie cine din cunoscuții mei îți poate da mărturie c-am trăit ca un pustnic, ca un săhastru. Mizerii trupești și sufletești m-au împresurat întotdeuna și amintirile, căzând una câte una ca frunzele veștede, momente de aur și momente de durere au lăsat pe urmă-le un desgust de viață și de tot, pe care nu ți-l pot descrie. Îți vei fi aducând aminte poate că-ntr-o scrisoare ți-am cerut iertare c-am îndrăznit a te iubi. Știam eu de ce-o cer. Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femee, nici o femee nu e făcută pentru mine, și oricare ar crede-o aceasta, ar fi nenorocită. Nu iubesc nimic pentru că nu cred în nimic și prea greoi pentru a lua vreun lucru precum se prezintă, eu nu am privirea ce înfrumusețează lumea, ci aceea care vede numai răul, numai defectele, numai partea umbrei. Sătul de viață fără a fi trăit vreodată, neavând un interes adevărat pentru nimic în lume, nici pentru mine însumi, șira spinării morale e ruptă la mine, sunt moralicește deșălat”.
”Crede-mă odată în viață când îți spun marele adevăr, că cel ce nu e-n stare a se iubi pe sine, nu e-n stare a iubi pe nimenea. Va fi poate ca orice organism o jertfă a instinctelor sale fiziologice împreunate c-o idee fixă. Dar când un asemenea om ca mine va cerceta cenușa din inima lui, va vedea că nu există încă nici o scântee, că totul e uscat și mort, că n-are la ce trăi, că târâie în zădar o existență care nu-i place nici lui, nici altora. Nu cred nimic, nu sper nimic și mi-e moralicește frig ca unui bătrân de 80 de ani”.
”Este o scrisoare nedatată. Uluitor document sufletesc”, a spus Daniel Cristea-Enache la DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News