Criza aurului dezvăluie adevărata putere a Chinei. Ce rezerve au Germania, SUA și Rusia
Noul război rece, dintre Rusia și Vest, turbulențele de pe piața financiară, tipărirea de dolari și de euro, aruncați pe piață, criza din Grecia sunt tot atâtea motive pentru care prețul aurului trebuia să crească.
Așa s-a întâmplat, până acum, de fiecare dată când omenirea se apropia de o criză. Paradoxal, prețul metalului galben a scăzut cu 5,5 procente la începutul acestei săptămâni, cea mai mare depreciere din iunie 2013. Pentru prima dată, uncia a coborât sub 1100 de dolari, trecând sub pragul critic de 1000 de euro.
Publicația germană Die Welt îl citează pe Martin Armstrong, un investitor celebru pentru predicțiile sale reușite, care vorbește despre un cerc vicios pe care s-ar afla prețul aurului. Din cauza panicii, acesta ar putea scădea și mai mult, până la 700 de dolari uncia.
Germania, pe locul doi în topul aurului
China a declanșat un tsunami de vânzări pe piața aurului, după ce statul chinez a anunțat care sunt rezervele sale de metal galben. Acestea au crescut în ultimii 16 ani, cu 60%, ajungând la 1658 tone.
Totuși, creșterea este mult sub așteptările investitorilor. Motivul: și rezervele de valută ale chinezilor au crescut în același ritm. Cu alte cuvinte, China nu a mai cumpărat aur, pentru a deveni mai puțin dependentă de valutele occidentale (dolar, euro sau franc elvețian). Prăbușirea burselor și problemele economiei fac China să renunțe la visul de a concura dolarul.
Pentru ca yuanul să devină valută forte, China ar trebui să aibă 14.000 de tone de aur în bănci, de nouă ori mai mult decât în prezent!
Trezoreria SUA deține 8100 tone de aur, Germania se află pe locul doi, cu 3400 tone, Elveția deține 1200 de tone, iar Rusia doar 200.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
