Criză de identitate: Ce au în comun politicianul Teodor Baconschi şi literatul T(h)eodor Baconsky

Atunci când semna cărți în străinătate, ministrul de externe, Teodor Baconschi, biruitorul moțiunii simple instrumentată de Opoziție împotriva sa, se semna Baconsky. De altfel, el este fiul poetului Anatol Baconsky și al Clarei Baconsky. Un nume pe care l-a purtat cu mare mândrie în numeroasele sale șederi în străinătate. Dar când s-a apucat de bucătăria internă a Ministerului de Externe, el a "românizat" numele său, transformând grupul de litere "ky" în "chi". O schimbare pe care politologii o consideră marketing politic, o apropiere de români, pentru a nu fi considerat de către aceștia o persoană străină față de problemele lor. Psihologii, în schimb, au identificat o criză de identitate.

"Domnule Baconschi, faceţi ca Sikorski!"

Marketing politic sau criză de identitate, Baconschi sau Baconsky, este vorba despre unul dintre cele mai controversate personaje din peisajul politic românesc. Adrian Niculescu critica lipsa de decizie a României și adoptarea "politicii struțului" într-un articol din Observatorul Cultural, sub formă de scrisoare deschisă adresată lui Baconschi.

Pe 12 mai, ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a efectuat o vizită de solidaritate la Benghazi, aducînd cu sine şi recunoaşterea de către guvernul său a Consiliului Naţional de Tranziţie. Acesta este apelul pe care Adrian Niculescu, alături de aproximativ 40 de personalități marcante, îl lansează către ministrul de externe, recunoașterea Guvernului provizoriu al Libiei Libere, cu sediul la Benghazi.

"...laţul se strînge în jurul capului marelui lider libian... În condiţiile acestea, România ce face, domnule ministru? Politica struţului? Se bucură, cum spunea dl Băsescu, puţin înainte ca NATO să ceară, pe 22 martie, trimiterea navei militare, că nu trebuie să intervină, în timp ce în ţările evoluate, precum Suedia, 83% din populaţie sprijină intervenţia? În vreme ce din întreaga lume sînt expulzaţi diplomaţii ghaddafişti care nu se raliază CNT, mai este cazul să acceptăm Ambasada jamahir din strada Zorileanu, 58? Mai este cazul să păstrăm relaţiile diplomatice cu genocidara Mare Jamahirie Arabă Libiană Socialistă Populară?", scrie Adrian Niculescu în Observatorul Cultural, continuând: "După ce ne-am făcut o dată de rîs la Oslo, în decembrie, cu ocazia decernării Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiao-Bo, să nu recidivăm la nici şase luni…"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News