LIVE  Criza din Ucraina. Update: Ambele tabere raportează încălcări ale armistițiului de încetare a focului

Update 14: Ţările de Jos mută personalul ambasadei în Ucraina la Lvov.

Ministerul Afacerilor Externe din Ţările de Jos a anunţat că a decis să mute temporar personalul ambasadei de la Kiev la Lvov din considerente de siguranţă, informează duminică Reuters.

Decizia a fost luată după avertismentele SUA potrivit cărora Rusia ar putea lansa un atac asupra acestei ţări în orice moment. Multe ţări şi-au mutat diplomaţii la Lvov, în partea vestică a Ucrainei, de la Kiev, NATO luând o decizie în acest sens sâmbătă. Guvernul din Ţările de Jos a îndemnat săptămâna trecută cetăţenii olandezi să părăsească Ucraina, reaminteşte Reuters.

Update 13: O invazie rusă a Ucrainei este "foarte iminentă", susţine ministrul britanic pentru Europa.

"Din nefericire, la acest moment, un atac, o invazie, pare mult mai probabilă decât improbabilă dar vom continua să depunem eforturi pentru a împiedica acest lucru", a declarat James Cleverly penru Sky News.

"Tot ceea ce vedem indică faptul că o invazie este foarte, foarte probabilă şi foarte, foarte iminentă", a adăugat el.

Casa Albă a reiterat sâmbătă că Rusia poate lansa oricând un atac asupra Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden are pe agendă duminică să participe la o reuniune a Consiliului naţional de securitate privind criza din Ucraina - un eveniment rar-, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Preşedintele Biden a fost informat despre discuţiile de la Conferinţa de securitate de la Munchen dintre liderii occidentali cu privire la criza ucraineană, iar consilierii săi pentru securitate naţională "au reiterat că Rusia poate lansa un atac asupra Ucrainei în orice moment", a adăugat Psaki.

Update 12: Ambele tabere angrenate în conflictul din est reclamă încălcări ale armistiţiului.

Separatiştii susţinuţi de Rusia din aşa-numitele republici Lugansk şi Doneţk au afirmat că există sate care au fost lovite cu obuze de mai multe ori de la miezul nopţii. Armata ucraineană a semnalat mai multe încălcări ale încetării focului în cursul dimineţii. Informaţiile din cele două surse nu au putut fi verificate independent, notează dpa.

Aceste informaţii intervin la o zi după ce secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că există dovezi care sugerează că Rusia plănuieşte un atac la scară întreagă asupra Ucrainei.

"Nu există trupe care se retrag, cum susţine Rusia, ci sunt aduse noi trupe", a spus el, precizând că există şi indicii că Rusia se pregăteşte să creeze un pretext pentru un atac.

În pofida faptului că Moscova a comasat peste 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, aceasta a negat în mod repetat că ar avea astfel de planuri.

Potrivit observatorilor internaţionali, numărul de încălcări ale încetării focului a crescut masiv în ultimele zile.

În regiunea Lugansk au fost înregistrate 975 de încălcări ale încetării focului, între care 860 de explozii, potrivit unui comunicat al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). În regiunea Doneţk, au fost înregistrate 591 de încălcări, între care 535 de explozii. Aceste cifre se referă la activităţile de până vineri, notează dpa.

Update 12: Washingtonul repetă că Federația Rusă poate ataca în orice moment.

Rusia poate lansa oricând un atac asupra Ucrainei, a reiterat sâmbătă Casa Albă, pe fondul tensiunilor accentuate dintre Moscova şi statele occidentale, transmite duminică AFP.

Preşedintele american Joe Biden are pe agendă duminică să participe la o reuniune a Consiliului naţional de securitate privind criza din Ucraina - un eveniment rar-, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Preşedintele Biden a fost informat despre discuţiile de la Conferinţa de securitate de la Munchen dintre liderii occidentali cu privire la criza ucraineană, iar consilierii săi pentru securitate naţională "au reiterat că Rusia poate lansa un atac asupra Ucrainei în orice moment", a adăugat Psaki.

De aproape trei luni, Washingtonul trage semnale de alarmă cu privire la pregătirile pentru o ofensivă a Rusiei în Ucraina.

Vineri, pentru prima dată, liderul de la Casa Albă s-a declarat "convins" că omologul său rus Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina "în zilele următoare" şi că actuala intensificare a ciocnirilor pe linia frontului din estul Ucrainei urmăreşte să creeze o "justificare falsă" pentru lansarea unei ofensivei.

Update 11: Monitorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au raportat o creştere a bombardamentelor în regiunile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, unde vineri au avut loc peste 1.400 de explozii, informează Reuters.

Misiunea specială de monitorizare a OSCE, care este desfăşurată în zona de conflict, a anunţat că a înregistrat în Doneţk un total de 553 explozii, iar alte 860 au fost raportate în regiunea învecinată Lugansk. Aceste cifre corespund situaţiei înregistrate vineri la ora 16:30 GMT, se arată într-un comunicat publicat sâmbătă seara.

Misiunea de monitorizare a confirmat o victimă civilă într-o zonă din regiunea Doneţk, controlată de guvern. Numărul de încălcări ale încetării focului a fost vineri este de peste 1.500, comparativ cu 870 cu o zi înainte.

Potrivit hărţii OSCE care detaliază incidentele, zona cea mai afectată se află în partea de nord-vest a regiunii Lugansk, la aproximativ 20 de kilometri sud-est de oraşul Severodoneţk, controlat de forţele de la Kiev, scrie Agerpres.

Update 10: Întâlnirea dintre Ucraina și Rusia trebuia să aibă loc sâmbătă. Reprezentanţii Rusiei nu au mai participat. Întâlnirea între delegaţiile celor două state ar fi trebuit să aibă loc sub auspiciile Trilateral Contact Group pentru Ucraina. Discuția era prezidată de către ambasadorul Mikko Kinnunen, reprezentant al OSCE.

„Din nefericire şi în ciuda deteriorării situaţiei în conflictul ce priveşte estul Ucrainei, unii participanţii au avut o serie precondiţii politice pentru a participa. În consecinţă, întâlnirea nu a avut loc. Regret asta, mai ales pentru că sunt convins că într-o astfel de situaţie trebuie folosită orice oportunitate pentru a detensiona situaţia şi a reduce riscul unor consecinţe nedorite. De trei zile vedem o escaladare îngrijorătoare a situaţiei, inclusiv activităţi militare şi o retorică ce poate agita spiritele”, a declarat Kinnunen, conform CNN.

Reprezentanții Ucrainei au avut loc sâmbătă mai multe întâlniri cu partenerii europeni.

Update 9: Doi militari ucraineni au fost ucişi, iar alţii au fost răniţi, în ultimele 24 de ore în confruntările din estul Ucrainei, iar, în contextul intensificării conflictului, state din Uniunea Europeană, inclusiv România, vor furniza asistenţă umanitară.

Conform celui mai nou bilanţ, anunţat de autorităţile ucrainene, doi militari ucraineni au fost ucişi, iar alţi patru sunt spitalizaţi în urma confruntărilor cu insurgenţi separatişti proruşi în regiunile Lugansk şi Doneţk. Acesta este cel mai grav bilanţ al victimelor înregistrat în Donbas în ultimele 30 de zile. În ultimele 24 de ore au fost semnalate peste 70 de încălcări ale armistiţiului.

Uniunea Europeană va oferi asistenţă umanitară Ucrainei, a comunicat Comisia Europeană, potrivit site-ului 20Minutes.fr.

"Vom susţine pregătirea Ucrainei pentru toate scenariile posibile", a transmis Comisia Europeană. România, Slovenia, Irlanda şi Austria vor furniza Ucrainei măşti medicale, mănuşi sterile, generatoare electrice, antibiotice şi dezinfectaţi. Franţa va trimite sute de corturi, saltele, pături, saci de dormit, un spital mobil de 500 de locuri şi 3.000 de combinezoane de protecţie faţă de atacuri chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

Update 8: Zelenski cheamă Occidentul să sprijine 'scutul' ucrainean în faţa Rusiei

Ucraina este 'scutul Europei' în faţa armatei ruse, a declarat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski la Munchen, îndemnându-i pe occidentali să renunţe la politica 'de împăciuire' faţă de Moscova şi să-şi sporească ajutorul militar în favoarea Kievului, transmite AFP-

'Apreciem orice ajutor, dar toată lumea trebuie să înţeleagă: acestea nu sunt contribuţii de caritate pe care Ucraina trebuie să le ceară (...) Este contribuţia voastră la securitatea Europei şi a lumii. Unde Ucraina este scut de opt ani', a declarat Zelenski la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

El a făcut referire la conflictul armat din estul Ucrainei cu separatiştii susţinuţi de Moscova, început în 2014, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, şi care continuă şi astăzi. Conflictul a făcut până acum peste 14.000 de morţi şi 1,5 milioane de refugiaţi.

Zelenski a spus că apreciază 'orice ajutor', fie că sunt 'sute de unităţi de arme moderne sau 5.000 de căşti' promise de guvernul german, care refuză să livreze arme Kievului, atrăgându-şi critici în Ucraina.

'De opt ani, Ucraina a fost un scut. De opt ani, Ucraina reţine una din cele mai mari armate din lume care este masată la frontierele noastre, nu la cele' ale Uniunii Europene, a declarat Zelenski la conferinţa de la Munchen.

'Ucraina a primit garanţii de securitate atunci când a renunţat la armele sale nucleare, al treilea potenţial mondial. Noi nu avem arme. Nici securitate', a afirmat el. 'Noi am pierdut o parte a teritoriului care este mai mare decât Elveţia, Ţările de Jos sau Belgia. Am pierdut milioane dintre cetăţenii noştri'.

'Nu mai avem toate acestea. Dar avem dreptul să cerem să înceteze politica de împăciuire şi să pretindem garanţii de securitate şi de pace', a spus Zelenski.

Occidentul ar trebui 'să susţină Ucraina şi capacităţile sale de apărare' în faţa Rusiei şi să-i ofere 'un calendar clar şi realizabil' în vederea aderării la NATO, a mai declarat preşedintele ucrainean.

El a propus o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, reiterând o invitaţie făcută deja în 2021, dar rămasă literă moartă.

'Nu ştiu ce vrea preşedintele rus, iată de ce propun să ne întâlnim', a mai declarat Zelenski.

Update 7: NATO a anunţat sâmbătă că şi-a retras personalul prezent la Kiev, pe fondul escaladării în continuare a crizei legate de Ucraina, transmite dpa.

'Siguranţa personalului nostru este primordială, aşa încât el a fost relocat la Lvov şi Bruxelles', a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt la sediul din capitala belgiană, precizând că celelalte birouri ale NATO în Ucraina rămân funcţionale.

Alianţa nu a oferit detalii despre numărul celor relocaţi.

Update 6: Uniunea Europeană a trimis echipament medical de urgenţă în Ucraina la solicitarea Kievului în contextul escaladării crizei cu Rusia, a informat sâmbătă Comisia Europeană, transmite Reuters.

Cererea a fost formulată de Ucraina marţi, pe fondul temerilor în creştere legate de o invazie iminentă din partea Rusiei.

Deocamdată, ajutoarele de urgenţă provin din Franţa, România, Slovenia, Irlanda şi Austria, a precizat Comisia.

Update 5: Franţa le recomandă de sâmbătă tuturor cetăţenilor săi 'a căror şedere în Ucraina nu are un motiv imperios să părăsească această ţară', iar celor care se găsesc în zonele cele mai expuse riscului de război - Harkov, Lugansk, Doneţk, Dnipro - să plece 'fără întârziere', conform Agerpres.

Update 4: Obuze de mortier au explodat în apropierea ministrului de interne ucrainean Denis Monastîrski în timpul deplasării sale pe linia de front din estul ţării, au constatat sâmbătă jurnalişti ai AFP.

Nu s-au semnalat răniţi.

Incidentul s-a produs lângă satul Novoluganske, pe linia de front cu separatiştii susţinuţi de Rusia, unde mai mulţi responsabili ucraineni s-au deplasat în contextul tensiunilor cu Moscova. 

Obuzele au explodat în timp ce Denis Monastîrski ieşea din tranşeele care îi despart pe militarii ucraineni de separatiştii proruşi, după ce le acordase interviuri jurnaliştilor presei internaţionale.

Jurnaliştii şi politicienii au părăsit zona la scurt timp după aceea.

Pe de altă parte, armata ucraineană a anunţat că doi soldaţi din rândurile sale au fost ucişi şi patru răniţi în bombardamentele de sâmbătă. Cel puţin unul din ei, un căpitan în vârstă de 35 de ani, a fost ucis în apropiere de Novoluganske, dimineaţa devreme.

Armata şi separatiştii susţinuţi de Moscova se acuză reciproc de escaladarea conflictului din estul Ucrainei, care a făcut deja peste 14.000 de morţi începând din 2014.

Potrivit agenţiei TASS, preluată de Reuters, autorităţile locale din sud-vestul Rusiei au declarat sâmbătă că un obuz a lovit acoperişul unei case, lângă frontiera cu Ucraina, dar nu s-au înregistrat victime.

Partea ucraineană a dezminţit ferm două relatări anterioare potrivit cărora ar fi bombardat teritoriul rus în apropiere de graniţă, subliniind că forţele Kievului nu au tras şi nu au niciun interes în escaladarea tensiunilor aflate şi aşa la cote ridicate.

Update 3: Volodymyr Zelenski, președintele Ucrainei, este în aceste momente la Munchen

Update 3: Lufthansa suspendă zborurile către și dinspre orașele ucrainene Kiev și Odesa.

Update 2: Aflat la Munchen, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a spus că „nu mai vorbim de ipoteza unui conflict, ci de iminența unui conflict.“

„Ucraina spune că vrea pace, Europa spune că vrea pace, Rusia spune că nu vrea să intervină. Însemnă că cineva minte

Copiii din școala bombardată nu se îndreptau către NATO, ci se îndreptau spre clase. Unii se îndreptau spre ora de matematică. E trist că își vor folosi cunoștințele pentru a număra proiectilele căzute în curtea școlii sau de câte ori a fost menționată Ucraina la consiliul de securitate ONU

E clar că arhitectura de securitate a Europei e aproape distrusă. E timpul pentru una nouă!

A încerca să păstrezi securitatea Europei cu ordinea impusă acum câteva zeci de ani e ca și cum ai încerca să folosești un sirop de tuse în locul unui vaccin anti-COVID

Ne vom apăra țara cu sau fără ajutorul partenerilor noștri. Ce faceți pentru a ajuta Ucraina nu trebuie privit ca o donație pentru care Ucraina trebuie să implore, ci să o priviți ca pe contribuția voastră la securitatea Europei. Securitate pentru care Ucraina a fost și este ca un scut, de ani de zile.“, a mai zis președintele ucrainean.

Update: Ministerul de Externe de la Berlin le-a cerut sâmbătă cetăţenilor germani să părăsească imediat Ucraina, în contextul creşterii tensiunilor ruso-ucrainene, informează Reuters.

'Cetăţenii germani sunt îndemnaţi să părăsească Ucraina acum', a transmis Ministerul de Externe.

'O confruntare militară este posibilă în orice moment', a avertizat diplomaţia germană.

Şi alte ţări, printre care SUA şi Marea Britanie, le-au cerut cetăţenilor lor să părăsească de îndată teritoriul Ucrainei, scrie Agerpres.

Știre inițială:

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut sâmbătă Rusiei să pună capăt pregătirilor de atac împotriva Ucrainei, în caz contrar urmând să suporte consecinţe severe, transmite Reuters.

Nu e niciodată prea târziu pentru Rusia să dea înapoi, să înceteze pregătirile de război şi să înceapă să se implice în negocieri diplomatice cu NATO şi aliaţii NATO pentru a găsi o soluţie politică, a declarat Stoltenberg cu prilejul Conferinţei de Securitate de la Munchen.

Dacă Rusia vrea să ne divizeze, obţine în realitate opusul, obţine un NATO mai unit. Şi, dacă Rusia vrea mai puţin NATO la frontierele sale, obţine opusul, obţine mai mult NATO, a adăugat secretarul general al Alianţei.

El a mai spus că nu există semne ale unei retrageri a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina. Suntem extrem de preocupaţi pentru că vedem că ei continuă masarea de trupe, continuă să se pregătească. Nu am văzut niciodată în Europa, de la sfârşitul Războiului Rece, o concentrare atât de masivă de trupe gata de luptă, a afirmat Stoltenberg, subliniind că Moscova formulează cereri de securitate despre care ştie că NATO nu i le-ar putea satisface niciodată, scrie Agerpres.

Kamala Harris amenință cu sancțiuni fără precedent

Vicepreședintele SUA Kamala Harris a avertizat Rusia că se va confrunta cu sancțiuni financiare „fără precedent” dacă va invada Ucraina și a sugerat că un astfel de atac îi va apropia pe aliații europeni de Washington.

Avertismentul vine în timp ce președintele rus Vladimir Putin supraveghează exerciții militare majore sâmbătă, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski caută sprijin în Europa.

Între timp, liderii regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, au declarat o mobilizare militară completă, mișcări care vin pe fondul unei creșteri a violenței în regiunea devastată de război, despre care Occidentul se teme că ar putea fi folosită ca pretext pentru o invazie a Rusiei, potrivit AlJazeera.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News