Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 - cele mai mari economii ale lumii - se întâlnesc în acest week-end, pentru a dezbate criza datoriilor de stat din zona euro, care se vor concentra probabil pe resursele FMI, precum și despre viitorul preşedinte al Băncii Mondiale.
Criza datoriilor din zona euro suscită interesul marilor puteri financiare mondiale, mai mulți oficiali americani, chinezi şi japonezi considerând că liderii zonei euro ar trebui să angajeze mai multe resurse proprii pentru detensionarea situației, înainte de a cere ajutor din afară, potrivit Bloomberg.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, fost ministru de finanţe al Franţei în perioada de început a crizei datoriilor de stat, vrea suplimentarea resurselor Fondului cu 500 miliarde de dolari.
În condițiile în care cele 17 state din zona euro au promis că vor acorda contribuții suplimentare la fondul FMI de aproximativ 200 miliarde euro, oficialii europeni vor încerca să determine celelalte state G20 să participe și ele la rezolvarea crizei euro, prin suplimentarea contribuțiilor la FMI.
Deși China, Japonia, Brazilia şi Mexic - statul care deţine preşedinţia rotativă a G20 - au sugerat că sunt dispuse să ajute zona euro, administrația Obama are o poziție reticentă, considerând că în principal, zona euro, ar trebui să împiedice deraierea datoriilor din sudul Europei, cum ar fi Spania și Portugalia, către o direcție nesustenabilă.
De altfel, marii exportatori asiatici China şi Japonia au dat semnale că sunt pregătite să participe la rezolvarea crizei din zona euro, în contextul scăderii cererii din partea celor 500 de milioane de consumatori din UE.
Jacob Kirkegaard, cercetător la Peterson Institute for International Economics din Washington a declarat că, "Europa va fi, implicit, principala temă politică de conversaţie, prin prisma a ce va fi nevoie pentru a creşte contribuţiile la FMI. Europenii şi-au dat seama cu claritate că trebuie să acţioneze primii", susține Bloomberg.
Condițiile de funcționare al noului Mecanism European de Stabilitate, creat pentru a ajuta statele membre UE care au probleme cu plata datoriilor de stat, vor fi discutate la începutul lunii martie în cadrul reuniunii liderilor europeni de la Bruxelles.
În condițiile în care unii oficiali europeni şi Banca Centrală Europeană par să încline către combinarea Mecanismului cu actualul Fond European de Stabilitate Financiară pentru a crea o "plasă de siguranţă" de 750 miliarde euro pentru zona euro, Germania, principalul finanţator al programelor de finanţare externă şi cea mai influentă voce din UE, nu a dar încă niciun semnal în acest sens şi continuă să ceară implicarea mai hotărâtă a FMI în rezolvarea crizei.
Reuniunea statelor G20 din Mexic are loc la patru zile după ce Uniunea Europeană a aprobat al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, în timp ce FMI avertizează că incertitudinile privind sustenabilitatea datoriilor de stat ar putea provoca o nouă rundă de recesiune mondială.
Un alt punct ce ar putea fi discutat în Mexic privește succesiunea la preşedinţia Băncii Mondiale, în condițiile în care actualului președinte, Robert Zoellick, îi expiră mandatul în iunie.
O înțelegere neoficială prevede ca președinția FMI să fie asigurată de un european, iar cea a Băncii Mondiale de un american, numai că, oficialii din Brazilia şi China fac presiuni pentru derularea unei proceduri de selecţie care să dea şanse unor candidaţi non-americani.
De altfel, Banca Mondială vrea să selecteze un succesor înainte de reuniunile de primăvară care vor începe pe 20 aprilie la Washington, în condițiile în care autoritățile americane au anunțat că își vor prezenta candidatul în următoarele săptămâni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News