Croația ia măsuri privind situația creată de turiști.
Croaţia vrea să rezolve criza spaţiilor de locuit prin limitarea închirierii de apartamente private în cruciala industrie a turismului, în ideea de a pune la dispoziţia familiilor spaţii de locuit mai accesibile, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Turismul este responsabil pentru aproximativ 20% din economia Croaţiei, iar taxele mici pe proprietăţi şi moşteniri încurajează oamenii să investească în proprietăţi, care pot fi închiriate. Însă, acest lucru a dus la o lipsă de apartamente la vânzare, ceea ce a alimentat o creştere a preţurilor, atât la achiziţii, cât şi la închirieri, astfel că vicepremierul şi ministru al Construcţiilor, Branko Bacic, apreciază că aproximativ un milion de apartamente, sau 40% din fondul total de locuinţe, sunt utilizate în scopuri comerciale.
O propunere guvernamentală, publicată joi seara, vizează închirierea pe termen scurt a apartamentelor de bloc şi stipulează că 80% dintre locatarii din clădire trebuie să îşi dea acordul pentru o astfel de activitate. Măsura, care ar urma să afecteze în principal destinaţiile turistice, precum Dubrovnik, Split şi capitala Zagreb, limitează de asemenea numărul de chiriaşi din apartamentele închiriate.
"Obiectivul este ca aceste apartamente să revină la scopul lor original. Aceste apartamente ar trebui să fie pe piaţă, să crească oferta şi să devină mai accesibile pentru tinerele familii şi cetăţenii noştri, pentru achiziţie şi închiriere", a spus Bacic.
Croaţia, cu o populaţie de 3,9 milioane de locuitori, are aproximativ 100.000 de chiriaşi înregistraţi, iar numărul acestora a crescut în ultimii ani.
Iniţiativa Executivului de la Zagreb, care are nevoie de aprobarea Parlamentului, copiază măsurile adoptate de alte centre turistice, precum Barcelona, care, la începutul anului, au anunţat că vor interzice toate închirierile pe termen scurt, pentru a combate turismul de masă şi a face spaţiile de locuit mai accesibile pentru cetăţeni.
Ţara vecină, Slovenia, urmează aceeaşi traiectorie, lucrând la o lege care ar limita închirierea apartamentelor pe termen scurt prin intermediul platformelor, până la maxim 30 de zile pe an. Noua lege nu a fost propusă în mod oficial de Guvernul sloven, înainte de a fi trimisă în parlament.
De teama turiștilor, și pe Insula Capri s-au luat măsuri, dar fără vreun efect prea puternic. Sunt aproximativ 16.000 de turişti zilnic acolo, cu peste 3000 mai mulţi decât cei 12.900 de rezidenţi. Mulţi vizitatori rămân acolo şi peste noapte, ceea ce înseamnă că cele mai multe locuinţe sunt scoase la închiriat. Astfel, rezidenţii nu îşi mai permit să locuiască pe insulă.
"Capri a devenit un dormitor pentru turişti. Sunt mai mulţi oameni care ajung pe insulă decât putem face faţă iar familiile nu pot să prindă rădăcini aici pentru că nu îşi permit să stea", spune Teodorico Boniello, preşedintele asociaţiei consumatorilor locali.
Și alte orașe italiene au început să reacţioneze. Veneţia a devenit primul oraş din lume care percepe o taxă de intrare pentru vizitatori în perioadele de vârf. Florenţa a interzis noi închirieri de locuinţe din centrul său istoric iar parcul Cinque Terre de pe riviera italiană a început să perceapă 15 euro pentru cei care vor să parcurgă un traseu popular de-a lungul coastei, în ideea de a evita supra aglomerarea.
Capri și-a dublat taxa aplicată vizitatorilor, de la 2,5 până la 5 euro, pe care cei din afară trebuie să o plătească pentru a lua feribotul din Napoli sau Sorrento până pe insula Capri, începând din aprilie şi până în octombrie, scrie Agerpres.
Localnicii spun că taxa nu va face nimic pentru a rezolva o criză a spaţiilor de locuit, care forţează mulţi lucrători esenţiali din Capri, inclusiv profesori şi medici, să trăiesc pe continent şi să facă naveta până pe insulă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu