Croaţia vrea să devină 'poarta energetică' a Europei de Est
Războiul din Ucraina a scos la lumină dependenţa UE de combustibilii fosili ruseşti însă o conductă petrolieră concepută ca un rival iugoslav la infrastructura sovietică ar putea ajuta Croaţia să devină un câştigător din criza energetică europeană, informează Financial Times.
Autorităţile de la Zagreb lucrează la o serie de planuri care ar dubla capacitatea de transport a conductei petroliere Adria, până la două milioane de tone pe lună. Asta ar fi o veste bună pentru alte state membre UE, precum Ungaria, Slovacia şi Slovenia, precum şi pentru Serbia şi Bosnia Herţegovina, care au terminale şi rafinării conectate la conducta Adria şi care încearcă să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti.
În paralel, Croaţia vrea să îşi majoreze capacitatea de import de gaze naturale lichefiate, de la 2,9 miliarde metri cubi pe an în prezent până la 6,1 miliarde metri cubi pe an, iar un program de investiţii uriaşe în capacităţi de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice ar putea să îi permită Croaţiei să devină un exportator net de energie, susţin analiştii.
'Croaţia are o şansă de a deveni poarta energetică pentru mai multe state vecine din Europa Centrală în actuala situaţie geopolitică energetică şi a dificultăţilor privind importurile de energie din Rusia', susţine Igor Dekanic, profesor la Facultatea de Geologie a Universităţii din Zagreb.
Conducta de petrol Adria, operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună
Croaţia a început să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie cu mult înainte de invazia rusească din Ucraina, importând cantităţi din ce în ce mai mari de petrol din Azerbaidjan şi Kazahstan şi în paralel şi-a redus importurile de petrol din Rusia până la un sfert din importurile totale. De asemenea, unitatea sa de regasificare din portul Omisalj a permis Croaţiei să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti, care în 2020 au fost responsabile pentru mai puţin de 1% din consumul său energetic total.
Acum Croaţia este într-o poziţie care îi permite să profite de pe urma majorării livrărilor spre ţările vecine care încearcă să îşi diversifice importurile de energie, colectând comisioane în creştere de pe urma transferurilor de petrol şi gaze lichefiate. Conducta de petrol Adria, operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună. Investiţiile planificate pentru dublarea capacităţii de transport ar ajuta la acoperirea nevoilor rafinăriilor din Ungaria, Slovacia şi Serbia.
'Acest tip de decizii ar trebui luate în linie cu politicile energetice oficiale ale UE şi Guvernului croat. Janaf este pregătit să acţioneze rapid după ce decizia va fi luată', a informat compania croată. Creşterea capacităţii de import de gaze lichefiate a terminalului de la Omisalj până la de două ori consumul anual al Croaţiei ar trebui să impulsioneze rolul regional al Croaţiei. 'Asta va face din Croaţia un adevărat hub energetic regional', a spus luna trecută şi premierul croat Andrej Plenkovic. Însă, Andras Simonyi, expert pe energie la Global Energy Center, subliniază că Croaţia ar fi putut să joace deja un rol mai mare în calitate de hub de import de petrol şi gaze, dacă autorităţile nu ar fi amânat construcţia terminalului de gaze lichefiate timp de un deceniu.
Guvernul de la Zagreb mizează pe creşterea capacităţii de producţie a energiei fotovoltaice
'Croaţii au ajuns foarte târziu. SUA îşi vor majora rapid producţia de gaze lichefiate. UE a acceptat de asemenea gazele naturale drept combustibil de tranziţie. Însă va fi infrastructură în Europa? Nimeni nu va aştepta pentru Croaţia, care ar fi putut transporta mult mai multe gaze dacă ar fi fost mai ambiţioasă', spune Andras Simonyi. Cu toate acestea, abordarea prudentă a autorităţilor de la Zagreb, care mizează pe revenirea pe termen scurt a cererii de combustibili fosili în timp ce păstrează accentul pe investiţiile în energia regenerabilă, ar putea să dea rezultate.
Julije Domac, consilier pe energie al preşedintelui Zoran Milanovic, spune că Guvernul de la Zagreb mizează pe creşterea capacităţii de producţie a energiei fotovoltaice de la 160 de MW până la 7GW precum şi pe dublarea capacităţilor de energie eoliană, de la nivelul actual de 1GW, iar în paralel vrea să modernizeze reţelele pentru a putea transporta mai multă energie regenerabilă. Toate acestea vor permite Croaţiei să îi atingă obiectivul de a opri termocentralele pe cărbune, care în prezent asigură 40% din necesarul de electricitate, până în 2033 şi să aibă suficientă electricitate pentru export, sus. ţine Julije Domac.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
