Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneşte, vineri, pentru a alege noul preşedinte și să dea un aviz consultativ pe proiectul privind de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Pe 16 decembrie anul trecut, judecătorul Bogdan Mateescu, actualul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost votat interimar în această funcţie, după ce Secţia pentru judecători a CSM a respins candidaturile Gabrielei Baltag şi Andrea Chiş.
Mai mulţi membri ai Consiliului au contestat decizia lui Bogdan Mateescu prin care s-a propus interimar la şefia CSM, judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Chiş cerându-i demisia acestuia. La aceeaşi dată, procurorul Nicolae Solomon a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor.
Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers, scrie Agerpres.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să ia în discuţie vineri şi să dea un aviz consultativ pe proiectul privind de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, pe 21 ianuarie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Predoiu a explicat, într-o conferinţă de presă, că, după desfiinţarea SIIJ, competenţele acesteia vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.
'Pentru investigare infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM.
Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel', a indicat ministrul Predoiu.
El a adăugat că procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel - de către prim-procurorii acestor structuri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu