În urmă cu aproximativ 13.000 de ani, 10% din planetă era în flăcări, afirmă cercetătorii. Acest lucru a dus la declanşarea unei noi ere glaciare, care a durat 1000 de ani.
Furtuna de foc, spun cercetătorii, o rivaliza pe cea care a dus la dispariţia dinozaurilor. Cel mai probabil, incendiile au fost provocate de fragmente dintr-o cometă, cu diametrul de 100 km, care au căzut pe Pământ. Pe măsură ce norii de praf şi cenuşă au acoperit planeta, a fost pornită o mini-epocă glaciară, care a durat 1000 ani. Asta în condiţiile în care planeta abia îşi revenea din era glaciară de 100.000 de ani.
"Ipoteza este că o cometă de mari dimensiuni s-a fragmentat şi bucăţi din ea au căzut pe Pământ, provocând dezastrul. Mai multe semnături chimice, CO2, nitrat, amoniac şi altele, par că indică faptul că 10% din suprafaţa uscată a planetei ardea. Vorbim de 10 milioane de kilometri pătraţi ca suprafaţă", a declarat Adrian Melott, de la Universitatea Kansas.
De altfel, se crede că bucăţi din respectiva cometă încă mai plutesc în derivă prin spaţiu, scrie Science Alert.
"Simulările pe calculator arată că impactul ar fi distrus stratul de ozon, ar fi dus la o creştere a cazurilor de cancer de piele şi ar fi avut şi alte efecte negative asupra sănătăţii oamenilor de pe planetă", a mai spus Melott.
Se crede că la acel moment, plantele ar fi murit, sursele de mâncare s-ar fi rărit, iar gheţarii au început să avansese iar.
Nu toţi cercetătorii sunt de acord că de vină ar fi fragmente din cometă, dar munca cercetătorilor americani susţine această ipoteză. Ipoteza este, însă, susţinută şi de sculpturile din stâncile din Turcia, descoperite în 2017. Conform acestora, la un moment dat în istorie planeta noastră a fost lovită de un obiect interstelar uriaş.
"Ipoteza impactului este încă o ipoteză, dar avem o mulţime de dovezi în acest sens, dovezi care pot fi explicate doar printr-un impact cosmic major", a mai spus Melott.
Astronomii au analizat atmosfera uneia dintre cele mai extreme exoplanete descoperite până acum şi au descoperit că există asemănări cu Pământul.
Deşi este complet nelocuibilă, explaneta WASP-189b este prima la care astronomii au reuşit să analizeze straturile atmosferice, fiecare cu propria compoziţie chimică.
"În trecut, astronomii au presupus că atmosfera exoplanetelor este un strat uniform şi au încercat să o înţeleaga în acest mod. Dar rezultatele noastre arată că până şi atmosfera planetelor intens iradiate au structuri complexe, tridimensionale", a declarat astronomul Jens Hoeijmaker, de la Universitatea Lund din Suedia. VEZI MAI MULTE AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu