Culise din PSD: Motivul din spatele demisiei lui Corlățean de la MAE
Titus Corlățean a ales să demisioneze pentru că este presat să încalce legea prin solicitările de suplimentare a secțiilor de votare din Diaspora. Aceasta e varianta susținută de social-democrați, care precizează că demisia lui Corlățean nu a fost o mișcare tactică a partidului. Motivele care stau la baza deciziei diplomatului ne-au fost sintetizate astfel de surse din PSD: "Vreți să-mi faceți dosar penal? Îmi dau demisia".
Surse din PSD au declarat pentru DC News că Titus Corlățean a vrut să evite riscul unor probleme penale, cu care, de altfel, a fost amenințat de lideri ai Opoziției. În opinia social-democraților, solicitările privind suplimentarea secțiilor de votare din străinătate reprezintă presiuni asupra Justiției, întrucât 5 membri ai Biroului Electoral Central sunt judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Document intern MAE: Germania restricționează numărul secțiilor de vot în turul II
În afară de legislația din România, o altă problemă în chestiunea măririi numărului secțiilor de votare este cea a legilor și procedurilor interne din țările unde votează românii. Surse social-democrate spun că în state precum Germania și Franța, solicitările privind suplimentarea secțiilor în afara ambasadelor și consulatelor trebuie făcute cu 90 de zile înainte de data scrutinului.
O instituție cu rol important în materie de supraveghere și coordonare electorală este Autoritatea Electorală Permanentă. Surse din PSD acuză AEP că "doarme în ghete". Ele spun că Autoritatea nu s-a mobilizat, când ar fi putut, de exemplu, să ceară numărul românilor din Diaspora pentru a estima de câte secții și cabine de vot este nevoie.
Autoritatea Electorală Permanentă: cu ce se ocupă, cine o conduce
Atribuțiile AEP, conform site-ului oficial: "Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă fundamentală a statului român care urmăreşte organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale, în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare de exercitare a drepturilor electorale, a egalităţii de şanse în competiţia politică, a transparenţei în finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale".
AEP este condusă din mai 2012 de Ana Maria Pătru, figură controversată prin prisma legăturilor sale cu tabăra Traian Băsescu. Anterior numirii la AEP, ea a fost vicepreședinte al PDL Vâlcea. Într-un articol profil al Anei Maria Pătru, Jurnalul Național scria că fosta democrat-liberală "a devenit 'celebră' în iunie 2009, după alegerile europarlamentare. Acum trei ani, în seara duminicii de 7 iunie, când nici nu se răciseră bine urnele europarlamentarelor, Ana Maria Pătru a găsit de cuviinţă să sărbătorească împreună cu preşedintele Traian Băsescu la restaurantul Pescăruş succesul mezinei Elena, cunoscuta ca şi EBa, aleasă europarlamentar. Şi-a făcut apariţia în local o dată cu toată gaşca de pedelişti condusă chiar de fostul premier Emil Boc. A luat loc la masa preşedintelui, lângă Monica Iacob Ridzi şi Vasile Blaga, iar în zonă se mai aflau Cristian Boureanu, Cristian Preda, Elena Udrea, Emil Boc, Traian Băsescu cu soţia Maria şi fiica lor Eba. Atacată că s-a dus la chermeza cu pricina, s-a spălat repede pe mâini spunând că era în timpul său liber".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
