Personalitatea animalelor de companie depinde de mulți factori. Cu siguranță este asociat cu tratamentul pe care îl primesc de la oameni, mediul în care trăiesc, obiceiuri și, de asemenea, tipul de hrană pe care îl consumă.
În cazul pisicilor, unii cercetători au arătat că agresivitatea este legată și de culoarea blănii lor, potrivit unui articol publicat de La Repubblica.
Medicii veterinari de la Universitatea din California au descoperit de fapt că există o legătură între comportamentul pisicilor și culoarea blănii lor. Unele pot avea atitudini mai agresive sau pot fi problematice în funcție de culoarea lor. Studiul lor a evidențiat care pisici tind să fie mai agresive.
În primul rând, trebuie spus că în cazurile de agresivitate din apărare sau manipulare, mai ales în prezența unor străini, nu există nicio diferență de culoare care să conteze.
Când pisicile sunt în prezența omului lor, pe teritoriul lor, atitudinea lor se schimbă complet și acolo își demonstrează ”adevărata natură”. În acest caz, pisicile roșiatice, alb-negru sau tigrate tind să fie mai agresive decât pisicile cenușii, complet negre sau complet albe, care sunt mai senine și mai calme.
Pisicile negre sunt timide, foarte calme și mai presus de toate foarte iubitoare, spre deosebire de cele cu blana mai deschisă.
Pisica roșiatică poate aspira să fie jucăușul familiei. Ideală pentru familiile cu copii, este animalul tipic de care puteți să vă bucurați de joaca împreună. De asemenea, este adesea etichetată ”extrem de afectuoasă”, ceea ce înseamnă că iubește să fie mângâiată și va face orice pentru a obține atenție.
Pisicile albe sunt pisici foarte elegante. Ele petrec ore și ore păstrându-și blana sănătoasă și strălucitoare. În orice caz, sunt foarte timide, probabil datorită faptului că în natură, animalele de culoare deschisă trebuie să fie foarte atente la prădători.
Sunt foarte speciale. Știu să ajungă la inima ta doar cu o privire sau cu un simplu gest. Iubitoare, loiale dar și răutăcioase. S-ar putea să credeți că are caracteristicile tuturor celorlalte feline și nu v-ați înșela deloc.
Desigur, deși poate deveni puțin timid sau neîncrezător mai ales cu oamenii pe care nu îi cunoaște, însă imediat încrederea îi crește și se apropie de persoană, mai întâi pentru a-i saluta (sau, mai degrabă, pentru a-i mirosi) și apoi pentru a le permite să fie mângâiate.
Culoarea blănii unei pisici depinde de genele părinților dar spre deosebire de modul în care noi oamenii moștenim culoarea ochilor sau a părului, în cazul felinelor aceasta este genetica eterogena.
Într-un studiu publicat în Nature, oamenii de știință au descoperit genele responsabile pentru blana tigrată care sunt activate în celulele epiteliale ale embrionului înainte de blana de pisică se dezvoltă. Dintr-o analiză microscopică s-a constatat că celulele pielii prenatale reproduc chiar tipul de dungi.
La pisici, genele responsabile de culoare se găsesc pe cromozomul X, care poate conține doar informații despre culoare, motiv pentru care culoarea unui cățeluș nu va fi niciodată o adevărată încrucișare între mamă și tată. Și în funcție de faptul că pisica are celule sanguine homozigote sau mixte, aceasta va fi monocromatică sau bicoloră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu