Cultura violenței este tot mai promovată în țara noastră. Consecința: Jumătate din copiii României sunt supuși agresiunilor

Potrivit „Salvaţi Copiii”, 731 de fete sub 15 ani devin mame anual (date aferente anului 2020), cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei.

Mai mult, în 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50%, în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid.

În doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.

Copiii români sunt cei mai expuşi sărăciei şi excluziunii sociale din întreaga Uniune Europeană, 4 din 10 copii fiind afectaţi de izolare socială şi educaţională şi lipsa condiţiilor de trai decent.

România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceştia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulţii (34,5%) , fiind afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate.

România rămâne o ţară a şanselor inegale, în condiţiile în care acest risc al sărăciei variază de la 19,9% în marile oraşe la 30% în oraşele mici şi suburbii şi atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural.

Datele comparative al UE ne arată că, la nivelul populaţiei generale din ţara noastră, procentul gospodăriilor care nu îşi permit măcar o dată la două zile o masă cu carne/peşte sau alt tip echivalent de proteine ajungea la 14,7% (media UE fiind de 8,1%). Mai mult, procentul creşte la 28,3% pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii şi la 30%, în cazul familiilor monoparentale.

Aceeaşi sursă arată că 26,2% dintre copiii României cresc în locuinţe care nu au toalete în interiorul casei, media la nivelul UE fiind de doar 2%.

„Salvaţi Copiii” recomandă: consolidarea serviciilor de asistenţă socială pentru identificarea precoce a situaţiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constantă şi în acord cu nevoile locale; dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie, în special în mediul rural; creşterea investiţiilor economice în comunităţile rurale; oferirea unei mese zilnice calde, în mod gratuit, pentru fiecare copil în creşele, grădiniţele şi şcolile din comunităţile vulnerabile economic şi dezvoltarea serviciilor medicale pentru copii.

În România, deşi interzise prin lege încă din anul 2004, abuzul şi neglijarea continuă să fie fenomene prezente în viaţa copiilor. Fenomenul violenţei fizice se menţine la un nivel ridicat.

În 2021 , 46% dintre copii afirmau că sunt bătuţi acasă de către părinţi şi 5% de către cadrele didactice, ca parte a procesului de disciplinare, în timp ce 20% dintre părinţi considerau încă pedepsele fizice drept un mijloc corect şi adecvat de educare a copiilor. Studiul naţional lansat de Salvaţi Copiii

România în 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinţi afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenţi au declarat că au fost obligaţi să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor, situaţie care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Cu toate că majoritatea copiilor (94%) spun că se simt în siguranţă în familie şi doar 3% afirmă că niciodată nu se simt în siguranţă acasă, din răspunsurile primite de la copii rezultă o incidenţă mult mai mare a aplicării pedepselor fizice (46%), în comparaţie cu cea recunoscută de părinţi (28%), atât în ceea ce priveşte formele „uşoare”, cât şi ceea ce priveşte formele severe.

De asemenea, analiza pune în evidenţă faptul că 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, pentru 2% acest lucru întâmplându-se des şi foarte des.

Prin comparaţie cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creştere semnificativă a procentului părinţilor care recunosc incidenţa abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuşi, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenţia poliţiei ori a instanţelor judecătoreşti.

În România, şcolile se confruntă cu multiple manifestări de violenţă, semnificativ fiind fenomenul de bullying, de obicei asociat cu discriminarea, homofobia sau rasismul, violenţa fizică şi verbală între elevi. Conform anchetei sociologice din 2017 , anual, 400.000 de copii sunt angrenaţi în forme variate de bullying/cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenţei fizice, iar alţi 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, ameninţare.

Pentru diminuarea acestui fenomen, Normele metodologice anti-bullying, adoptate în 2020, având la bază experienţa Salvaţi Copiii, trebuie respectate cu consecvenţă, astfel încât în toate unităţile de învăţământ să funcţioneze mecanismele de prevenire, identificare şi soluţionare a situaţilor de bullying.

Din perspectiva protecţiei copiilor prin identificarea abuzurilor sexuale de către serviciile de asistenţă socială şi serviciile medicale şi sesizarea acestora către organele de urmărire penală, observăm o diferenţă uriaşă între datele statistice cu privire la numărul mamelor minore sub 15 ani şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor (art. 200, Cod penal).

Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă dacă ţinem seama de faptul că sistemul de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului a identificat în 2021 1.349 de cazuri de abuz sexual, urmărirea penală iniţiindu-se pentru 1.041 de cazuri, notează Mediafax.

În acest sens, Salvaţi Copiii recomandă: informarea şi consilierea părinţilor, prin program naţional, cu privire la metode pozitive de educaţie şi creştere a copilului; formarea magistraţilor şi a specialiştilor (medici, asistenţi sociali, cadre didactice) în identificarea şi instrumentarea cazurilor de abuz fizic, emoţional şi sexual asupra copilului; regândirea educaţiei digitale prin încurajarea participării copiilor în procesele de informare, pregătire, de elaborare a aplicaţiilor web şi a curriculumului specific; înfiinţarea de instanţe specializate pentru cauzele penale în care copiii sunt victime; demararea, începând cu anul şcolar 2022-2023, a înfiinţării grupurilor de acţiune anti-bullying, conform legii, în toate şcolile din România; extinderea activităţilor de educaţie juridică în şcolile generale şi licee.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News