Cum a ajuns Henri Coandă să fie bun prieten cu Constantin Brâncuși. O pasiune comună i-a adus împreună

Henri Coandă și Constantin Brâncuși, doi dintre cei mai renumiți români din domeniile aviației și artei, au avut o prietenie bazată pe admirație reciprocă și interese comune. În perioada interbelică, România era un centru cultural vibrant, iar mulți artiști și oameni de știință se întâlneau și colaborau. Coandă, ca inginer și inventator, și Brâncuși, ca sculptor, au fost parte din toată această efervescență culturală iar tovărășia lor a fost amintită cu mai multe ocazii în diferite scrieri și însemnări istorice.

Amândoi erau pasionați de inovație și creativitate, Coandă fiind fascinat de tehnologie și aviație, în timp ce Brâncuși își redefinea constant viziunea artistică. Această apreciere pentru inovație a creat un teren fertil pentru prietenie. Atât Henri Coandă, cât și Constantin Brâncuși au petrecut o parte semnificativă a vieții lor la Paris, unde au interacționat cu alți artiști și oameni de știință, ceea ce a fost esențial pentru consolidarea relației lor.

Se crede că au existat momente de colaborare și schimburi de idei între cei doi, fiecare influențându-se reciproc în domeniile lor. De exemplu, Brâncuși a fost inspirat de avansurile tehnologice ale lui Coandă, iar Coandă a fost impresionat de inovațiile artistice ale lui Brâncuși. Prietenia lor a fost întărită și de rețelele sociale și culturale din care făceau parte, având prieteni comuni și interacționând frecvent în cercuri artistice și intelectuale. Această combinație de interese, contexte sociale și întâlniri la Paris a dus la formarea unei prietenii durabile între cei doi, contribuind la moștenirea culturală românească.

S-au cunoscut la Paris

Henri Coandă și Constantin Brâncuși s-au cunoscut în perioada interbelică, în special în anii 1910. Ambii erau tineri artiști și inventatori români care și-au desfășurat activitatea în Franța, la Paris, un important centru cultural și artistic al vremii.

Coandă, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul aviației, a fost atras de cercetările și inovațiile lui Brâncuși în sculptură, în timp ce Brâncuși, un pionier al modernismului, aprecia inovațiile tehnice ale lui Coandă. Este posibil ca întâlnirea lor să fi avut loc în cercuri artistice sau științifice, având în vedere influența și reputația lor în comunitatea românească din Paris, scrie Thought Co.

Deseori luau masa împreună, puneau idei pe hârtie, plănuiau noi prototipuri și se întâlneau seara la vin. Se spune că, la un moment dat, ar fi iubit aceeași femeie - pe "domnița Teodora", studentă la arte, cu toate că sunt voci care spun că "fiecare a avut Teodora lui" și că nu ar fi fost vorba despre aceeași femeie.

A făcut istorie cu invențiile sale neconvenționale

Henri Coandă s-a născut pe 7 iunie 1886, în București. Tatăl său, Constantin Coandă, provenea din Craiova și a avut o carieră remarcabilă, fiind mareșal al curții princiare a prințului Ferdinand în 1911, prim-ministru al României în 1918 și profesor de matematică la Școala Națională de Poduri și Șosele din București. Mama sa, Haydé Danet, născută în Morlaix, Franța, era fiica doctorului francez Gustav Danet, care a fost medicul personal al lui Napoleon al III-lea.

Încă de mic, Henri Coandă a fost fascinat de știință, aflăm din Wikipedia. La vârsta de doar trei ani și jumătate a asistat la o furtună pe malul Mării Nordului, o experiență care l-a impresionat profund și l-a făcut să se simtă atras de puterea vântului și de zborul păsărilor marine. Un document al Muzeului Aviației menționează că „s-a îndrăgostit de vânt și de zborul păsărilor, care păreau că au intrat în viața lui pentru totdeauna”.

La doar 19 ani, Henri Coandă a realizat prima sa machetă a unui avion propulsat de un motor-rachetă cu combustibil solid, demonstrând o viziune avangardistă.

Henri Coandă a transformat industria aviației prin inovațiile sale, fiind creatorul unei platforme mobile pentru experimente aerodinamice, montată pe un tren în mișcare. Această platformă i-a permis să efectueze măsurători aeronautice cantitative folosind un tunel de vânt cu fum, o balanță aerodinamică și o cameră fotografică special concepută, toate realizate de el.

Pe 9 august 1910, în Franța, Coandă a obținut brevetul de invenție pentru motorul „turbo-propulsor”. În anul 1911, Coandă a inițiat construcția primului avion bimotor. În anii ’60, Coandă a colaborat cu US Air Force și NASA în cadrul unor programe de cercetare secrete. A dezvoltat o torpilă subacvatică, capabilă de o viteză de 160 km/h, nedetectabilă de radare. 

Pasionat de aeronave

Pe lângă pasiunea sa pentru știință, Henri Coandă a avut și un interes deosebit pentru sculptură, având privilegiul de a fi elevul celebrului Rodin. Împreună cu prietenul său Constantin Brâncuși, Coandă a discutat și analizat conceptul de „esență a zborului”, pe care a încercat să-l reflecte în inovațiile sale tehnice.

A urmat cursuri de specializare la trei universități europene de prestigiu: Școala Politehnică din Charlottenburg în 1906, Universitatea de Științe din Liège în 1908 și Școala Superioară de Aeronautică și Construcții Mecanice din Paris în 1909. La vârsta de 22 de ani, Coandă devenise deja inginer diplomat, având licențe în științe, precum și specializări în aeronautică și frigotehnie.

Coandă a realizat peste 250 de invenții și a obținut 700 de brevete de proprietate intelectuală în diverse țări. La Muzeul Aviației sunt păstrate aproape 700 de kilograme de documente din arhiva lui personală, schițe, însemnări, calcule, concluzii, documente care conțin informații valoroase și relevante chiar și pentru tehnologia modernă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News