Cum a ajuns o pisică coautor al unui studiu de fizică

În 1975, un număr al prestigioasei reviste Physical Review Letters a publicat un articol de fizică având drept co-autor o pisică, o situație rară și amuzantă în lumea academică, cunoscută pentru standardele sale stricte, aflăm din revista Science.

Această poveste inedită îl are în prim-plan pe profesorul Jack Hetherington de la Universitatea de Stat din Michigan. Confruntându-se cu cerințele stricte de formatare ale revistei, care impuneau folosirea pluralului pentru a semna articolele științifice, Hetherington a decis să-și adauge pisica, Chester, ca autor secundar pentru a evita revizuirea completă a textului.

Problema redactării a apărut din cauza unei confuzii între utilizarea verbelor la persoana întâi plural („noi”) și persoana întâi singular („eu”), ceea ce a complicat formularea. În acea perioadă, absența tehnologiei moderne de editare ar fi transformat retipărirea articolului într-un proces costisitor și consumator de timp și efort. Demonstrând creativitate și un simț al umorului fin, Hetherington i-a atribuit lui Chester un pseudonim: F.D.C. Willard. Alegerea numelui are o semnificație specială: „Felis Domesticus Chester” face referire la natura sa, iar „Willard” este un omagiu adus tatălui său.

Cum s-a aflat cine este Willard

Articolul a fost aprobat și publicat, stârnind atât curiozitate, cât și amuzament în rândul comunității științifice. Studiul se axa pe comportamentul izotopului heliu-3, un gaz cunoscut pentru proprietatea de a deveni superfluid la temperaturi extrem de scăzute. Cercetarea explora procese atomice ce implică grupuri de doi până la patru atomi, descriind observații la temperaturi apropiate de zero absolut. Un aspect esențial al lucrării l-a constituit analiza inelelor de patru atomi, care se aranjau fie într-un plan, fie într-o structură pliată, aceasta din urmă confirmând rezultate similare din studii anterioare.

Articolul detalia, de asemenea, schimbări semnificative ale entropiei în condiții de câmp magnetic redus, fără tranziții între stările solide și lichide, un fenomen neobișnuit. Povestea a captat atenția multora, mai ales într-o perioadă în care comunicarea instantanee era inexistentă. Interesați de rezultatele cercetării, unii colegi au încercat să ia legătura cu „autorii” articolului. La o vizită universitară, un cercetător și-a exprimat dorința de a-l cunoaște pe enigmaticul Willard, moment în care a fost dezvăluit că acesta era, de fapt, o pisică. Cu toate acestea, relevanța științifică a studiului nu a fost afectată. Ca o notă de umor și apreciere pentru creativitatea din spatele acestei situații, în 2014, de Ziua Păcălelilor, Physical Review Letters a anunțat, în glumă, acces liber la articolele co-semnate de pisici.

Cu susținerea colegilor săi, Hetherington a obținut un titlu onorific pentru „Willard”, transformând întreaga poveste într-un moment memorabil în lumea academică. Din 1982, istoria acestui co-autor felin a devenit un simbol al creativității și al capacității de a găsi soluții neconvenționale în cercetarea științifică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News