Cuplul Ceauşeştilor a fost dintotdeauna un subiect savuros, de mare interes pentru români şi nu numai. În jurul mariajului celor doi planează multe "poveşti", cele mai multe adevărate. Dar lucru mai puţin ştiut este povestea de dragoste dintre Nicolae şi Elena. Iată, pe scurt, întâmplarea care a făcut ca ucenicul de cizmar Nicolae Ceaușescu să o ia de nevastă pe textilista Lenuța a lui Briceag, cu mult înainte de ziua în care cei doi aveau să preia frâiele Românei socialiste.
Elena Petrescu, măritată Ceaușescu, cea care a fost vreme de decenii cea mai puternică femeie din România, s-a născut cândva între 1916 şi 1919, în satul Petreşti, judeţul Dâmboviţa. Data de naștere a celei dintâi tovarășe a țării a fost modificată în epoca socialistă, astfel încât ea să fie mai tânără cu un an decât ”tovarășul”, născut în ianuarie 1918.
Lenuţa a fost al doilea copil a unei familii de ţărani săraci, Nae și Alexandrina Petrescu. În sat, tatăl ei era mai degrabă cunoscut după porecla ”Briceag”. Pentru a completa veniturile familiei, omul deschisese acasă un soi de magazin gospodăresc și vindea bricege, cuie, ace, aţă și diverse alte unelte.
Lenuţa lu’ Briceag i s-a spus în sat Elenei, asta până a crescut și a căpătat o altă poreclă: „Păsărica”. Pentru că, vorbea gura satului, fata nu obişnuia să poarte lenjerie intimă. Preotul satului o descrisese ca fiind o fată înaltă şi tăcută, care prefera să stea cu orele în clopotniţă şi să se uite după păsări sau să se plimbe prin pădure. Lenuţa n-avea tragere de inimă nici pentru școală. Cu chiu, cu vai, a terminat 4 clase, apoi părinții au ţinut-o la muncă, pe lângă casă.
Circulă zvonuri, din vorbele adunate de prin Scorniceşti şi colectate în mai multe lucrări biografice, cum că lui Nicu i-a căzut cu tronc Lenuța deși era prietena lui Marin Ceaușescu, fratelui său mai mare. Mai mult, cei doi s-ar fi încăierat la drumul mare pentru inima Lenuţei. Se crede că Nicolae Ceauşescu şi-ar fi lovit fratele atât de tare cu pumnul în mandibulă încât Marin şi-ar fi pierdut pe loc un dinte din faţă.
Nici bine nu împlinise 17 ani când Gogu Petrescu, fratele ei mai mare, a luat-o la București cu gând să o ajute să-și facă un rost. Aici Lenuța s-a angajat la fabrica de confecții şi a rugat pe toată lumea să i se spună "Elena". Aşa... ca la capitală! Gogu, care cocheta cu mișcarea comunistă, și-a dus sora și în cercurile lui de prieteni. Aşa l-a şi cunoscut pe Ceaușescu. Nu pe Nicolae, ci pe Marin Ceaușescu. Fratele mai mare al ucenicului cizmarul din Scornicești care avea să devină "conducătorul iubit" al țării.
Sărbătoarea muncitorilor era un eveniment care avea loc anual şi se încheia, de regulă, cu un concurs de frumuseţe. Câștigătoarea avea să fie numită „Regina Muncii”. Criteriul nu era strict cel al frumuseții, ci unul mai pragmatic: câștiga fata care reuşea să vândă, pe loc, cele mai multe cărţi poştale. Vrăjit de Elena, junele Nicolae a împrumutat bani de la măcelarul Iftimie Iliescu şi a reuşit să cumpere cele mai multe cărţi poştale de la ea. Astfel, Elena Petrescu a fost aleasă „Regina Muncii”. De atunci au rămas un cuplu de nedespărţit până în ultima clipă.
În 1940, Nicolae Ceauşescu ajunge în închisoare, din cauza activităţilor sale ilegaliste. Elena – pe atunci încă Petrescu – îl vizitează frenetic la pușcărie. Reușesc să mituiască un gardian, care să le faciliteze și câteva ore de intimitate. Totul se află, iar Elena este exclusă din partid, îşi pierde și locul de muncă din fabrică. Îi rămâne însă fidelă lui Nicolae Ceauşescu.
Devenit membru important în partid, când iese din puşcărie își reintroduce logodnica în structurile partidului. În anul 1947, Nicolae Ceaușescu decide să se căsătorească cu cea care îi fusese alături în ultimii opt ani. Lenuţa era deja însărcinată în luna a şaptea cu Valentin Ceauşescu. Cei doi s-au căsătorit doar civil. Fără preot şi ceremonie religioasă. Au sărbătorit muncitoreşte, doar cu un kilogram de telemea şi o sticlă de rachiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu