EXCLUSIV  Cum a fost ajutată Republica Moldova de UE, în fața Rusiei. Cătăuță: Populaţia a reuşit să înţeleagă, într-un mod empiric, care sunt beneficiile aderării

"Aşa funcţionează dezinformarea rusească... Iau un element în care există un grad de realitate şi cumva incită lucrurile şi de o parte şi de cealaltă. Aşa a făcut şi în SUA, aşa au făcut şi în unele ţări din vestul Europei, aşa fac şi în România.

În Republica Moldova, cu atât mai mult. La Chișinău se află un guvern care încearcă o apropiere de UE şi au probleme foarte mari cu dezinformarea rusească. Cetățenii moldoveni vorbesc şi limba română, şi limba rusă şi există o oarecare sensibilitate. Există muncitori moldoveni care merg şi lucrează la Moscova... Este absolut normal pentru o ţară cu istoria Republicii Moldova să fie aceste lucruri. Dar şi ei apreciază un lucru.

În momentul în care Rusia a stopat importul de mere din Republica Moldova - principalul element de export - UE a venit în secunda doi şi a compensat aceste contracte. Aşa şi populaţia din Republica Moldova a reuşit să înţeleagă, într-un mod empiric, care sunt beneficiile aderării la UE", a spus Ana Cătăuță, în emisiunea Obiectiv EuroAtlantic.

Emisiunea integrală. în materialul video de mai jos:

Citește și:

 Cu cât a crescut PIB-ul României de când suntem în UE. Cătăuță: Se vede foarte clar diferenţa

"Dacă ne uităm, aderarea la NATO ne-a adus cumva şi aderarea la Uniunea Europeană, pentru că elementele de stabilitate şi de securitate au făcut mai uşoară decizia statelor membre UE să invite România să aderare la UE. Cumva, pe lângă securitate şi stabilitate, am avut şi beneficii economice Vedeam o analiză, lunile trecute, care arăta că PIB-ul României a crescut de şapte ori, de la aderarea la UE. Am mers, în ultima perioadă, în Balcanii de Vest şi, credeţi-mă, ţările care făceau parte din fosta Iugoslavie şi care, din punct de vedere economic, erau mult mai dezvoltate decât noi în ani '89 - '90, acum sunt mult în urma noastră. Se vede foarte clar diferenţa dintre a fi şi a nu fi membru al UE", a spus Ana Maria Cătăuță, în emisiunea Obiectiv EuroAtlantic.

România va atinge un vârf de creştere economică de 5% în 2025 (raport)

România va atinge un vârf de creştere economică în anul 2025, când avansul PIB este estimat la 5%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2023 şi proiecţia acesteia pe anii 2024 - 2026.

În perioada menţionată, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,8% în condiţiile în care, în 2024 este creionat un avans al PIB de 4,8% iar în 2026 de 4,5%.

'Estimarea are ca fundament o accelerare a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei, în condiţiile unei absorbţii cât mai bune a fondurilor europene din PNRR şi din cadrul financiar multianual. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o tendinţă de diminuare treptată', se precizează în document.

Pe partea ofertei, construcţiile vor reprezenta domeniul cel mai dinamic, accentul fiind pus cu precădere pe derularea proiectelor finanţate din PNRR şi pentru care se estimează o creştere medie anuală a valorii adăugate brute de 9%.

Pentru sectorul terţiar se prevede un ritm mediu anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.) şi în cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR contribuind la o evoluţie susţinută. Citește mai departe>>

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News