EXCLUSIV  Cum a pus la pământ Băsescu o parte din București. Bulai: La sfârșitul anilor '90, în Drumul Taberei, ziceai că ești în Occident / video

„Primul lucru pe care l-a făcut Băsescu a fost să dărâme micile magazine, buticurile. Oamenii investiseră bani, le aranjaseră. Iar Traian Băsescu a venit și a plasat, în locul lor, niște mega magazine. Practic, oamenilor nu le-a murit afacerile, ci a intrat buldozerul peste ele, adică la modul acesta au murit. Repet: unii băgaseră bani în ele. Să ne înțelegem: aveau autorizații! Nu erau ilegali”, a zis sociologul Alfred Bulai la DC News, în emisiunea „Nod în papură”.

„La sfârșitul anilor '90, în Drumul Taberei, ziceai că ești în Occident. Erau numai terase, una lângă alta. Au ras tot. Acum și-au mai revenit... A fost o acțiune tipică pentru o mare majoritate a primarilor din București. De exemplu, lumea îl lăuda pe Băsescu pentru acest lucru, pentru demolări”, a mai spus sociologul.

„În retorica publică, mulți politicieni au mers pe această formulă senzațională a faptului că ești mare dacă dărâmi ceva, ci nu dacă construiești ceva. Și fie vorba între noi... este mai ușor să ameninți cu dărâmatul - și chiar să dărâmi - decât să construiești. Când vrei să construiești trebuie să ai o viziune, un proiect”, a mai spus Alfred Bulai.

Răspunsul integral de la minutul 49:

VEZI ȘI ALTE ȘTIRI DESPRE TRAIAN BĂSESCU: Fostul preşedinte Traian Băsescu a formulat la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de revizuire a deciziei CNSAS prin care a fost declarat colaborator al Securităţii

Potrivit portalului instanţei, solicitarea a fost înregistrată la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, stadiul procesual fiind „Revizuire", iar obiectul dosarului este „constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008) decizia 471/20.09.2019".

Solicitarea urmează să fie judecată pe data de 21 octombrie.

Pe 23 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Instanţa supremă a respins, ca nefondat, recursul formulat de fostul preşedinte, fiind menţinută decizia din 20 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - instanţa de fond, prin care a fost admisă acţiunea CNSAS şi a decis că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii.

CNSAS a susţinut că Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice", mai susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.

„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul", a spus, atunci, Băsescu.

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate "căpitan Traian Băsescu".

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale", s-a apărat el.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea", a menţionat Băsescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News