Cum a salvat UE mititeii românești. Ce se ascundea în pasta de mici
Paradoxal, directiva Uniunii Europene ajută la salvarea unui aliment tradițional românesc. Ca de obicei, jurnaliștii s-au repezit la ”breaking news”, fără să se gândească de ce producătorii adăugau E-uri într-o rețetă veche de secole. Nimeni nu și-a pus întrebarea cum ajungea pasta de mici mai ieftină decât carnea din care, chipurile, era preparată.
Comisariatul european pentru Sănătate și Protecția Consumatorilor a interzis folosirea în preparatele de carne proaspătă a mai multor aditivi, dintre care 8 E-uri erau utilizate la prepararea micilor, în România. Bicarbonatul era adăugat în rețetă pentru afânarea cărnii, dar CE a considerat că poate fi folosit și pentru mascarea semnelor de alterare, păcălind consumatorii. E foarte probabil ca UE să readmită introducerea bicarbonatului în rețeta micilor.
Micul risca să ajungă un preparat de post
Alt aditiv cu care se luptă CE este carminul (E120), un colorant alimentar produs prin zdrobirea unei insecte, numită coșenilă. Acest colorant natural nu este toxic, dar poate provoca alergii. De ce se adăuga în pasta de mici? Pentru că unii producători ”îndoiau” carnea cu textură de soia! Carminul colora în roșu proteina vegetală, care nu avea ce căuta într-o rețetă tradițională. Unii comercianți adăgau și alți agenți de îngroșare, de origine vegetală, a căror culoare trebuia mascată cu carmin. Este greu de crezut că UE va accepta folosirea carminului în viitor.
Rețeta, numai cu ingrediente naturale
Nu ar fi nevoie nici de cei trei conservanți folosiți în România la pasta de mici, dacă vorbim despre un preparat de carne proaspăt. Rolul conservanților este de a prelungi termenul de valabilitate. Este puțin probabil ca UE să accepte derogări în cazul conservanților, așa că micii fie vor fi proapspeți, fie nu vor fi deloc. E greu de crezut că publicul își dorea ”vechituri”, păstrare în rafturi prin chimizare.
Printre E-urile interzise se mai numără și trei acidifianți sintetici, folosiți la ”stingerea” bicarbonatului adăugat în pasta de mici pentru generarea de CO2. Din fericire, există înlocuitori, cum ar fi acidul citric sau oțetul din vin. Românii nu rămân fără mici, chiar dacă producătorii vor trebui să dea ceva mai mult pentru acidifianți naturali.
Cel mai probabil, CE va lua în discuție solicitarea României de a considera micii un aliment tradițional în data de 15 iunie. Până atunci, DG SANCO a anunțat derogarea de la control, așa că ”producția” de mici nu va fi niciun moment oprită. Dacă se va aproba solicitarea, toți producătorii de pastă de mici vor trebui să folosească doar rețeta tradițională, cu ingrediente naturale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
