Cum a scăpat Mario Iorgulescu de 13 ani și 8 luni de închisoare. Infracțiunea de omor, respinsă de ÎCCJ: "Acţiunea autorului este asupra autovehiculului"
Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, a scăpat de pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru accidentul rutier mortal pe care l-a provocat în 2019, când a condus cu 143 de km/oră în localitate, sub influența alcoolului și a cocainei.
Motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)
Tânărul nu a intenționat să omoare pe cineva și nu a folosit bolidul Aston Martin ca pe un ”mijloc în scopul suprimării vieţii victimei” în noaptea de 8 septembrie 2019, când ”pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești, str. (…), jud. Dâmbovița, spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, mun. București, unde se afla fosta sa prietenă care refuzase să plece acasă la insistențele lui, a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare (…) cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, pătrunzând pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (…), condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite, toate acestea în condițiile în care, din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului inculpatul nu a acționat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum, manifestând indiferență față de urmările acțiunilor sale pe care le-a prevăzut și acceptat, punând în pericol participanții la trafic, lăsând producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului și astfel ucigând-o pe victima Vicol Daniel Andrei”, se arată în motivarea instanței.
Verdictul definitiv de condamnare pentru omor, anulat
ÎCCJ a decis anularea verdictului definitiv de condamnare pentru omor și trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel București pentru ucidere din culpă.
"Instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art. (…) se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă, aşa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (…).
Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil. „Acţiunea” autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care, din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă (…)
Raportat la circumstanţele de fapt ale cauzei pendinte, infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei. Or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel nu au relevat o asemenea împrejurare.
În acord cu instanţele de fond şi apel, şi Instanţa Supremă subliniază gravitatea faptei inculpatului, prin prisma împrejurărilor, a conduitei acestuia, dar mai ales a consecinţelor produse, pierderea vieţii unei persoane. Nesocotirea de către inculpat a dispoziţiilor legale referitoare la circulaţia pe drumurile publice (a condus cu viteză excesivă, sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise) sunt stări, situaţii, împrejurări concomitente săvârşirii infracţiunii ce relevă un grad de pericol ridicat al faptei şi o periculozitate mare a infractorului, încadrând infracţiunea în forma agravată (…), text de lege în baza căruia inculpatul urmează a răspunde penal”, potrivit motivării judecătoarelor Lia Savonea și Adriana Ispas.
Omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar uciderea din culpă în formă agravată cu închisoarea de la 2 la 7 ani, potrivit Codului Penal.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
