Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în funcție de ce criterii ar trebui să alegem probioticele și cum se administrează corect, în cazul unui tratament cu antibiotic și nu numai.
"Deja știm cu toții că trebuie să luăm probiotice de câte ori facem un tratament cu antibiotice. De suplimente cu probiotice avem nevoie în mult mai multe situații: dacă suferim de infecții respiratorii repetate, când tranzitul intestinal este întârziat sau accelerat, când imunitatea este scăzută, când suntem obosiți și stresați. Care este rolul lor? Să completeze numărul și diversitatea bacteriilor benefice din intestin, adică să refacă microbiota.
Iată câteva recomandări care să vă ajute să identificați probioticele cu eficacitate crescută:
- să conțină o doză mare de unități formatoare de colonii - și, când zic mare, zic de ordinul miliardelor, între 5 și 9 miliarde de bacterii benefice.
- să conțină tulpini bacteriene cât mai diversificate, ca număr și ca specii - atât lactobacili care “locuiesc” în intestinul subțire, cât și bifidobacterii care au sediul în intestinul gros, pentru a coloniza întregul tract intestinal.
- să existe studii clinice care să ateste eficacitatea tulpinilor probiotice - este demonstrat că bacterii benefice precum Bifidobacterium lactis sau longum, Lactobacillus acidophilus sau rhamnosus GG (cea mai intens studiată tulpină) ajută la eradicarea Helicobacter pylori, scad riscul apariției dermatitei atopice, reduc riscul infecțiilor gastrointestinale și respiratorii, scad frecvența alergiilor, ajută la eliminarea efectelor toxice ale gliadinei în cazuri de in toleranță la gluten etc.
- forma de administrare să ofere protecție gastro-intestinală, altfel aciditatea din stomac distruge o mare parte dintre tulpinile probiotice; atenție și la condițiile de păstrare. Ca să fie eficient, un probiotic trebuie să conțină bacterii vii!
- căutați capsule probiotice care au tehnologia DRcaps: este un înveliș protector care rămâne intact la contactul cu pH-ul scăzut al acidului gastric, dar se dizolvă în intestin, unde avem un pH de 6,8. În felul acesta, capsula trece în siguranță prin stomac și eliberează de 10000 de ori mai multe bacterii benefice vii în intestin față de capsulele neprotejate.
- tulpinile probiotice să fie asociate cu fibre prebiotice; este vorba de fibre solubile non-digerabile care constituie substrat hrănitor pentru lactobacilii și bifidobacteriile din intestin.
De multe ori, facem tratament cu probiotice, dar nu realizăm că în alimentația noastră nu există fibrele care să asigure hrănirea, multiplicarea și supraviețuirirea acestor bacterii nou implantate. Acum există suplimente cu formulă simbiotică (probiotic & prebiotic), în care bacteriile benefice vin “la pachet” cu amidon extras din porumb, care este fermentat lent de microflora prezentă în colon și asigură creșterea microbiomului.
În anul 2002, Organizația Mondială a Sănătății definește probioticele ca fiind microorganisme vii ce au reale efecte benefice pentru sănătatea umană, atunci când sunt consumate în dozele necesare.
Acum că știți să vă alegeți probioticul, aveți grijă să-l administrați corect: În cazul asocierii cu antibiotice, administrarea se face din prima zi de tratament și se continuă încă 5 zile după terminarea tratamentului cu antibiotic; se ia o dată pe zi, cu 2-3 ore înainte sau după doza de antibiotic.
Pentru echilibrarea microbiomului, întărirea sistemului imunitar și menținerea unei stări generale de bine, se recomandă folosirea de probiotice pe termen lung. Nu există contraindicații sau limitări cu privire la durata pe care se pot administra probioticele.
Peste 60% din bacteriile intestinale nu sunt cunoscute și orice aport de produse probiotice reprezintă un beneficiu! Nu “transplantăm” doar microorganisme care ne protejează, ci un întreg aparat bacterian care participă la reglarea metabolismului și a sistemului imunitar", a explicat Mihaela Bilic pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu