Cum apare plictiseala - cercetătorii UBB sunt pe cale să descifreze misterul

Cercetători din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie al UBB arată într-un studiu recent că două tipuri de gânduri iraționale sunt cele mai importante variabile implicate în apariția stărilor de plictiseală:

(1) gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile)

și (2) gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice), scrie cluju.ro. 

Articolul respectiv, ai cărui autori sunt drd. Ion Milea, dr. Roxana Cardoș și prof. univ. dr. Daniel David, a fost publicat în jurnalul academic Behavioural and Cognitive Psychotherapy.

Plictiseala, un subiect nedezvoltat de literatura de specialitate

Cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică.

Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută (stare de sub-stimulare), angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă (sau lipsa ei) nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități.

Luând în calcul aceste componente, precum și conceptualizarea plictiselii drept emoție, cercetătorii au propus strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi strategiile cognitive, cele care așază gândurile în centrul de comandă. Citește continuarea AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News