Cum ar putea conflictele Chinei cu Filipine să atragă SUA într-un război

Articolul V al tratatului din 1951 stipulează că un partener este obligat să vină în ajutorul celuilalt în cazul unui „atac armat asupra unui teritoriu metropolitan al oricăreia dintre părți sau asupra teritoriilor insulare aflate sub jurisdicția sa în Oceanul Pacific, a forțelor sale armate, a navelor publice sau a aeronavelor în Pacific.”

Președintele Joe Biden a subliniat angajamentul SUA față de tratat în mai multe ocazii, inclusiv în timpul vizitei președintelui filipinez Ferdinand Marcos Jr. în SUA în aprilie. Totuși, ceea ce este considerat un „atac armat” în Washington și Manila rămâne neclar.

Rezistența administrației Marcos împotriva revendicărilor teritoriale ale Beijingului a fost întâmpinată cu disponibilitatea Chinei de a folosi forța non-letală, inclusiv tunuri de apă, manevre apropiate care riscă coliziuni și dispozitive laser și sonice de mare putere.

Beijingul își revendică suveranitatea asupra aproape întregii Mări a Chinei de Sud, prin care se estimează că trec anual mărfuri în valoare de peste 3 trilioane de dolari.

Aceste revendicări includ zone care se încadrează în zonele economice exclusive ale Filipinelor și ale altor vecini chinezi.

O instanță internațională a respins în mare parte revendicările Chinei în 2016, dar Beijingul a numit decizia motivată politic și invalidă. Marinari filipinezi au fost răniți în martie când un tun cu apă chinezesc a spart parbrizul unei bărci comisionate de guvern care transporta provizii la Second Thomas Shoal, un recif disputat din Marea Chinei de Sud unde Manila staționează un mic contingent de pușcași marini la bordul navei BRP Sierra Madre.

Forțele maritime chineze ar fi interceptat bărcile filipineze într-o misiune de aprovizionare la Second Thomas Shoal pe 17 iunie. Mai mulți soldați filipinezi au fost răniți, inclusiv unul care și-a pierdut degetul mare într-o coliziune cu o barcă chineză.

„Cred că Manila ar fi perfect justificată să invoce MDT acum,” a declarat Ray Powell, directorul inițiativei SeaLight afiliată Universității Stanford, pentru Newsweek.

El a spus că ar putea începe cu Articolul III din document, „din cauza amenințării foarte reale la adresa integrității teritoriale și securității naționale a Filipinelor.”

Articolul III solicită consultări privind implementarea tratatului „ori de câte ori se crede că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” sunt amenințate de un atac armat în Pacific.

„Acest lucru ar avea un efect foarte util și clarificator asupra înțelegerii Manilei privind disponibilitatea Americii de a se implica; asupra înțelegerii Washingtonului despre nevoile, așteptările și intențiile Filipinelor; și asupra conceptului Beijingului despre cât de serioase au devenit escaladările sale,” a adăugat Powell.

Collin Koh, expert în securitate maritimă la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore, a declarat anterior pentru Newsweek că s-a creat un precedent atunci când tratatul nu a fost invocat prima dată când un atac cu tun de apă a provocat răni personalului filipinez.

„Cred că Beijingul simte că poate continua să facă același lucru,” a spus el. „Așadar, ne putem aștepta la situații recurente de acest fel, care ar putea chiar să ducă la decese sau cel puțin la răni mai grave dacă Manila și Washingtonul nu revizuiesc premisele și ipotezele care stau la baza MDT.”

Marcos a semnalat ceea ce ar putea fi o „linie roșie” în mai. El a subliniat că, dacă un „act voit” provoacă moartea unui cetățean filipinez, „am fi cu siguranță trecut Rubiconul,” adăugând că Manila și partenerii săi ar răspunde la un astfel de scenariu cu „acțiune comună.”

Marcos a citat în aprilie pe Secretarul de Stat al SUA Lloyd Austin, spunând că Washingtonul ar considera, de asemenea, aceasta ca fiind pragul pentru invocarea tratatului.

Într-un discurs adresat trupelor duminică, Marcos a spus însă că Filipinele „nu sunt în afacerea de a instiga războaie” și că guvernul său nu va adera la „reguli care ne forțează să alegem părți într-o competiție între mari puteri.”

Țara din Asia de Sud-Est lucrează acum pentru a relua discuțiile cu China privind disputa teritorială. Diplomația de top a națiunii, Enrique Manalo, a declarat marți legislatorilor că un grup de lucru comun China-Filipine a avut o întâlnire săptămâna trecută cu scopul de a stabili un dialog bilateral în iulie.

„Oricare măsuri de consolidare a încrederii pe care le obținem, nu vor fi în detrimentul promovării suveranității noastre, drepturilor suverane, precum și a drepturilor și jurisdicției noastre asupra Mării Filipinelor de Vest,” a adăugat el, folosind termenul Manilei pentru a desemna apele Mării Chinei de Sud din zona economică exclusivă a țării.

Departamentul de Afaceri Externe al Filipinelor și Ministerul de Externe al Chinei nu au răspuns imediat solicitărilor scrise pentru comentarii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News