Cum arată cererea de anulare a alegerilor prezidențiale. Motivarea candidatului Sebastian Popescu

Citește și: Poate Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale? Care e procedura 

În temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie şi al art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională poate să analizeze cereri referitoare la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor sufragiului.

Sebastian Popescu (candidat din partea PNR) a depus o astfel de cerere la Curtea Constituțională cu următoarea motivare:

I.

"Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România.

Nerespectarea legislației privind declararea surselor de finanțare ale campaniei electorale Conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, candidații au obligația să declare public și transparent toate sursele de finanțare ale campaniei electorale, precum și cheltuielile aferente.

Potrivit Raportului Oficial al AEP, pe care îl atașăm în format excel la prezenta cerere, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, deși a desfășurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reușind să obțină peste 2.1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice și financiare considerabile. Această discrepanță între activitatea desfășurată și declarațiile financiare reprezintă o încălcare a principiilor de transparență și legalitate, afectând grav corectitudinea procesului electoral.

Rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independeți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România.

Or, prin nedeclararea sureselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România", scrie Sebastian Popescu în cerere.

II.

"Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanțare și sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care-I primește în campania electorală prezidențială, un om care înșeală românii, NU POATE SĂ DEVINĂ PREȘEDINTELE ROMÂNIEI.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, toate cheltuielile de campanie trebuie declarate public și justificat, pentru a asigura transparența și corectitudinea competiției electorale.

Candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli zero, desi campania sa a implicat o prezență masivă pe rețelele de socializare, cu mii de videoclipuri și materiale distribuite. Distribuirea și producția acestor materiale implică costuri semnificative (echipamente, logistică, personal), imposibil de acoperit fără resurse financiare consistente.

Prin urmare, discrepanța dintre activitatea vizibilă de campanie și lipsa cheltuielilor declarate reprezintă o încălcare gravă a normelor legale.

Manipularea opiniei publice prin tehnici de dezinformare și distribuire masivă a conținutului amatoricesc

Campania candidatului Călin Georgescu a utilizat un stil aparent „amatoricesc” pentru a crea iluzia unei susțineri populare naturale de care s-ar bucura candidatul la prezidențiale, însoțite de mii de comentarii pe toate transmisiile live și videoclipurile postate, comentarii generate cu inteligența artificală, care să inducă în rândul românilor cu drept de vot, că el are parte de o susținere masivă din parea electoratului.

Aceste tehnici includ:

- Videoclipuri și postări realizate într-un stil deliberat modest, pentru a simula autenticitatea și spontaneitatea fanilor.

- Rețele bine organizate de distribuire, care demonstrează o coordonare centralizată. Aceasta este în contradicție cu declarațiile financiare oficiale și cu caracterul pretins spontan al campaniei.

Această metodă reprezintă o formă de manipulare creând impresia că are parte de o megasusținere populară în rândul românilor, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale.

Există indicii rezonabile că susținerea financiară a campaniei lui Călin Georgescu provine din surse externe și din fonduri nedeclarate, contrar prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a din Legea nr. 334/2006, care interzic finanțarea din străinătate.

Aceste aspecte ridică suspiciuni privind influențarea procesului electoral de către interese externe, punând în pericol suveranitatea statului român.

Miile de videoclipuri și postări distribuite pe rețelele de socializare au fost promovate de conturi aparent individuale, dar:

- Coordonarea între conturi și sincronizarea mesajelor sugerează o campanie centralizată.

- Videoclipurile au fost postate simultan pe multiple platforme, implicând strategii complexe de distribuire, care contrazic declarațiile financiare oficiale ale candidatului.

- Această tactică creează o aparență falsă de sprijin popular, manipulând percepțiile alegătorilor.

Această metodologie încalcă principiul echității competiției electorale, prevăzut de art. 37 din Constituția României, deoarece permite unui candidat să se promoveze masiv prin metode ascunse, necontrolabile și nedepistabile în timp util de autorități.

Călin Georgescu a declarat ZERO cheltuieli și încasări la Autoritatea Electorală Permanentă, în campania electorală, în timp ce toate rețelele de socializare, în special TikTok, sunt invadate de materiale video prin care se promovează candidatura lui Călin Georgescu.

Este imposibil ca un candidat independent, fără un partid în spate, doar cu o ”echipă de voluntari”, cu ZERO cheltuieli de campanie, să reușească în doar o lună de campanie, să ajungă la peste 120 de milioane de vizualizări numai pe TikTok și să aibă drept rezultat obținerea a 2.120.401 de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale.

În calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pentru a doua oară, după nouă ani de condus Partidul Noua Românie din postura de Președinte, raportat toate informațiile aflate în spațiul public despre campania domnului Călin Georgescu, am susțiciunea rezonabilă că întreaga campanie din mediul online a fost finanțată în mod ilegal, plăți făcute către terțe persoane, denumite generic ”influenceri”, utilizarea a numeroase softuri cu Inteligență Artificială pentru a crea masiv, în mod automat comentarii pe toate live-urile de pe TikTok și pe YouTube unde apăreau informații și magini cu Călin Georgescu, lăsând impresia că are parte de o suținere masivă în rîndul românilor. Scopul final fiind acela de a influența în mod nedemocratic votul final pentru primul tur al alegerilor prezidențiale.

Prin utilizarea ”fermelor de boți/troli”, a inteligenței artificiale, a videoclipurilor nemarcate cu cod de mandatar financiar, prin nedelcararea niciunui leu cheltuit în campania electorală, domnul Călin Georgescu a fraudat legea electorală, beneficiind de finanțare ilegală, nedeclarată, a efectuat prin terțe persoane plăți către diverși influenceri, a înșelat electoratul prin faptul că le-a transmis că el este omul din afara sistemului, omul onest, care cu zero lei, se luptă cu marile partide. În timp ce în realitate, lucrurile stau cu totul invers. Este omul sistemului, a primit finanțare masivă pentru a-și susține campania manipulatoare și înșelătoare din mdiul online, în timp ce se prezenta drept un candidat independent curat, transparent, nesusținut de nimeni.

Toată această desfășurare impresionantă de forțe a fost fundația pe care a fost construită trambulina necesară promovării intense a lui Călin Georgescu.

Strategia online a constat într-o rețea coordonată de conturi de promovare directă și un grup de influenceri care au promovat indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită. 

La trei zile de la încheierea alegerilor, foarte mulți influenceri recunosc că au fost înșelați și că au primit bani fără să știe că ei defapt îl promovau pe Călin Georgescu.

„Campania de promovare a lui Călin Georgescu a fost sub eticheta #echilibrușiverticalitate și a mizat pe ideea unui președinte care crede în neutralitate, vertical, reciclând practic mesajele lui Georgescu din campania de pe TikTok.

Majoritatea videoclipurilor cu Călin Georgescu nu se găsesc neapărat doar pe contul lui de TikTok, ci într-o rețea de conturi care nu face decât să amplifice mesajele: repostează și redistribuie aceleași clipuri, poate cu mici schimbări la editare.

Această rețea de conturi s-a îmbinat perfect și cu campania mascată cu influenceri. La toate clipurile de promovare făcute de ei, apăreau imediat zeci de comentarii în care oamenii îl identificau pe Călin Georgescu ca fiind cel despre care era vorba.

Este vorba despre un asediu masiv, la nivel online, cu toate că influencerii – potrivit legii electorale din România, nu pot face publicitate politică întrucât este illegal.

Potrivit surselor Gândul, respectivii influenceri ar fi fost contactați prin intermediul aplicației FameUp.

FameUp este o „platformă automatizată bazată pe AI pentru strategia, contractarea, plățile, managementul și raportul micro-influencerilor, totul în termen de 72 de ore”.

Conform informațiilor oficiale, FameUP a fost gândită „pentru a ajuta influențatorii locali, adică acele persoane care au un cont de social media între 500 și 10.000 de urmăritori și vor să evolueze în mediul online”.

Platforma îi încurajează pe cei care își petrec timpul virtual și își poartă urmăritorii cu ei peste tot (prin postările de pe Instagram) să își „monetizeze” activitatea sau să fie răsplătiți cu diverse produse.

„De la începutul lunii noiembrie 2024 și până în prezent, platforma TikTok a fost inundată cu videoclipuri de publicitate electorală ale unor micro și macro-influenceri.

Videoclipurile sunt însoțite de hashtag-urile #EchilibrușiVerticalitate, #Prezidențiale2024, #UnLiderPotrivitPentruMine și majoritatea nu sunt marcate ca fiind reclame plătite. În comentariile unui videoclip de pe TikTok, o persoană – cel mai probabil influencer – a semnalat faptul că acțiunea este o campanie făcută prin aplicația FameUp.

În FameUp, campania a fost postată de o terță companie – Fundament. Persoana menționează că în script-ul campaniei este notat că discursul influencerului trebuie să conțină doar calitățile unui președente, fără a fi menționate preferințe politice, candidați sau partide.

Reclamele politice sunt reglementate în Uniunea Europeană din 2022. prin Digital Services Act (DSA) și Regulation on the Targeting and Transparency of Political Advertising (TTPA). În conformitate cu acordurile Comisiei Europene încheiate cu Parlamentul European, reclamele politice trebuie etichetate în mod clar ca atare și trebuie să existe indicații clare cu privire la finanțare (cine a plătit pentru ele, cât de mult, pentru ce tip de alegeri și dacă au fost direcționate). Reglementarea limitează utilizarea abuzivă a tehnicilor de micro-targeting pentru manipularea electoratului.

Această campanie electorala mascată dusă prin intermediul unor tineri influenceri nu a scăpat neobservată, iar alți influenceri din România au tras deja un semnal de alarmă.

Mădălina Vin, spre exemplu, a sesizat că „sute de influenceri” vor un președinte cu „echilibru și verticalitate”. „Dar oare cine le-a finanțat? Deși ele nu menționează un candidat, brieful este același. (…) Oricum am lua-o, asta este o reclamă politică”, a spus Mădălina Vin, aceasta explicând și cum sunt reglementate reclamele politice în Uniunea Europeană.

La rândul ei, Ana-Maria Udriște analizează această campanie desfășurată prin intermediul unor tineri influenceri.

„Sunt plătiți pe nașpa, probabil, ca să facă campanie electorală. (…) Am văzut că există foarte multe videouri similare despre ce bine și frumos este să mergem noi la vot, că e dreptul nostru ca persoane să ni-l exercităm, Constituție, alae-alea…

Foarte multe videouri aveau același limbaj, același brief și, culmea, aceeași structură logică.

Pe data de 18 noiembrie, Călin Georgescu avea 92,8 milioane de vizualizări făcute majoritar în ultimele 2 luni. Până pe 22 noiembrie a crescut cu 52 milioane de vizualizări. Mai exact, şi-a adăugat mai mult decât toată vizibilitatea realizată de Mircea Geoană în 11 luni. Explozia de vizibilitate pare creată brusc şi artificial, exact la fel ca sondajele în care a explodat deodată cu un scor între 8-10%. Aspectele care întăresc ideea unei campanii de promovare coordonată sunt: traficul exagerat fără un număr de urmăritori relevant înainte de ultimele 2 luni. Exemplu:

În septembrie 2024, Călin Georgescu avea 31 800 de urmăritori, în noiembrie numărul acestora l-a depășit pe cel al lui Marcel Ciolacu și se apropie de Elena Lasconi, crescând de aproximativ patru ori până la 154 900 de followers în noiembrie Traficul acestuia de 150 milioane de vizualizări este generat obsesiv doar în jurul hashtag-ului #calingeorgescu și atât.

În realitate, traficul organic e mult mai destructurat atunci când nu este exclusiv plătit. De exemplu, chiar și în cazul lui George Simion traficul e împărțit între mai multe hashtag-uri virale precum #georgesimion #georgesimionpresedinte #georgesimionaur, etc.

Contradicții evidente între resursele raportate și rezultatul electoral

Este ilogic și improbabil ca un candidat care a raportat cheltuieli de zero lei să obțină 2.1
milioane de voturi fără:

- O infrastructură de campanie bine finanțată.

- Mecanisme de promovare (online și offline) care să mobilizeze un număr atât de mare de susținători.

Această situație sugerează utilizarea unor surse financiare ascunse și a unor tehnici neetice, ceea ce afectează grav corectitudinea și legalitatea procesului electoral.

Activitățile desfășurate de campania lui Călin Georgescu, prin lipsa transparenței financiare și utilizarea unor metode care induc în eroare opinia publică, încalcă următoarele prevederi din Constituția României:

- Art. 1 alin. (3) și (5): Suveranitatea, statul de drept și respectarea legii.

- Art. 37: Dreptul cetățenilor la alegeri libere și corecte.

- Art. 80 alin. (1): Asigurarea corectitudinii procesului democratic prin respectarea regulilor de competiție egală între candidați.
Biroul Electoral Central a constatat încălcarea legislației electorale

În data de 20 noiembrie 2024, Biroul Electoral Central, prin decizia numărul 175D/20.11.2024, a constatat faptul că materialele electorale ale candidatului Călin Georgescu, difuzate în mediul online în calcă legislația electorală în sensul că nu au precizat Codul de Mandatar Financiar și pe cale de consecină a dispus eliminarea acestora de pe platformele online.

În realitate, decizia BEC, desi justă și legală, a avut efectul invers. A victimizat candidatul Călin Georgescu, ceea ce a creat un val enorm de simpatie pentru el în mediul online, potențând și mai mult expunerea sa online, practic a viralizat în ultimele 48 de ore de campanie electorală, candidatul Călin Georgescu.

Există suspiciuni rezonabile că respectiva ”reclamație” formulată la adresa campaniei online a lui Călin Georgescu, respinsă initial de Biroul Electoral Județean Ilfov, a fost ”programată”, să fie admisă legal, cu fix 48 de ore înainte de finalul campaniei electorale.

În realitate, videoclipurile nu au fost eliminate ci din contră, a explodat numărul său pe platformele de socializare.

Utilizarea inteligenței artificiale, a fermelor de trolli/boți care au invadat masiv toate live-urile, videoclipurile postate cu Călin Georgescu, nu puteau funcționa cu ZERO lei. Acest lucru presupune logistică, tehnică, resursă umană și financiară colosală.

Prin nedeclararea cheltuielilor de campanie electorală, Călin Georgescu a încălcat integral prevederile Art. 1 din legea 334/2006 (...)", mai scrie Sebastian Popescu.

III.

De asemenea, acesta mai motivează următoarele: "Consider că în baza Art. 52 alin 2 din legea 370/2004, cererea de anulare a alegerilor formulată în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, din partea Partidului Noua Românie, este întemeiată și motivată în raport cu cele expuse mai sus și pe cale de consecință trebuie admisă de către Curtea Constituțională a României.

După cum constant au statuat atât doctrina, cât și jurisprudența, sancțiunea nulității actului juridic este de regulă parțială și doar excepțional totală, urmând ca actul juridic lovit de nulitate parțială să își producă în continuare efectele juridice fara a tulbura securitatea circuitului juridic.

Este adevărat că dispozițiile art.52 alin 1 din legea 370/2004, dispun că în speță Curtea va dispune repetarea alegerilor, însă această măsură poate fi doar o consecință a nulității totale pe care Curtea o constata atunci când dispune anularea în tot a alegerilor.

În ipoteza în care Curtea nu dispune decât invalidarea în parte a rezultatului alegerilor, măsura repetării alegerilor apare disproporționată, astfel încât singura soluție viabilă pe care ansamblul normei juridice o impune, coroborat cu principiul salvgardării efectelor actului juridic lovit de nulitate parțială, este invalidarea parțială a alegerilor.

Faptele și argumentele prezentate demonstrează că încălcările grave ale legislației electorale și constituționale au afectat corectitudinea alegerilor.

Consider că încălcările de mai sus subminează principiile democratice și corectitudinea procesului electoral, afectând încrederea publică în instituțiile statului și rezultatul alegerilor.

Solicit adoptarea măsurilor necesare pentru a proteja integritatea procesului democratic și pentru a restabili legalitatea alegerilor.

Nu este suficientă o simplă amendă aplicabilă de AEP candidatului independent pentru nerespectarea legii cu privire la finanțarea campaniei electorale. Lucrurile sunt mult mai grave și nu se rezolvă printr-o anchetă superficială fără rezultat notabil și cu o amendă.

Nerespectarea legislației electorale în privința finanțării campaniei electorale, prin ascunderea sursei de finanțare, are drept consecință manipularea opiniei publice și implicit deturnarea votului democratic, fără să știm cine se află în spatele său cu adevărat și care sunt în realitate interesele.

Am decis să fac prezenta contestație și să solicit Curții Constituționale a României anularea alegerilor din 24 noiembrie 20024, întrucât din postura de candidat la funcția de Președinte al României mi-am asumat rolul de a veghea la respectarea Constituției (...)".

***

Sebastian Constantin Popescu a candidat din partea Partidului Noua Românie şi a fost votat de 14.683 de oameni, reprezentând 0,16% din totalul voturilor.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, miercuri, că toţi cei 14 candidaţi care au participat la alegerile prezidenţiale din data de 24 noiembrie şi-au înregistrat, în termenul legal, conform legii, mandatarul financiar la AEP, iar totalul contribuţiilor declarate până în prezent de aceştia sunt de peste 119,4 milioane lei, în timp ce cheltuielile sunt de peste 104,7 milioane lei.

Potrivit unui comunicat al AEP, situaţia veniturilor şi cheltuielilor electorale declarate până miercuri, la ora 10,00, este:

- Elena Lasconi (USR) - contribuţii de 19.425.165 lei şi cheltuieli de 16.494.018,93 lei;

- Călin Georgescu (independent) - contribuţii de zero lei şi cheltuieli de zero lei:

- Marcel Ciolacu (PSD) - contribuţii de 66.000.000 lei şi cheltuieli de 56.576.095,56 lei;

- Nicolae Ciucă (PNL) - contribuţii de 17.652.000 lei şi cheltuieli de 17.650.501,98 lei;

- George Simion (AUR) - contribuţii de 4.905.000 lei şi cheltuieli de 4.326.835 lei;

- Hunor Kelemen (UDMR) - contribuţii de 1.700.000 lei şi cheltuieli de 1.631.579,56 lei;

- Mircea Geoană (independent) - contribuţii de 8.205.335 lei şi cheltuieli de 8.397.305,45;

- Ana Birchall (independent) - contribuţii de 200.000 lei şi cheltuieli de 189.077,43;

- Alexandra Păcuraru (ADN) - contribuţii de zero lei şi cheltuieli de 3.741,25 lei;

- Cristian Diaconescu (independent) - contribuţii de 625.000 lei şi cheltuieli de 417.746,26 lei.

- Cristian Terheş (PNCR) - contribuţii de 170.000 lei şi cheltuieli de 156.839,31 lei;

- Ludovic Orban (Forţa Dreptei) - contribuţii de 488.000 lei şi cheltuieli de 486.230 lei;

- Sebastian Constantin Popescu (PNR) - contribuţii de zero lei şi cheltuieli de zero lei;

- Silviu Predoiu (PLAN) - contribuţii de 113.000 lei şi cheltuieli de 58.190 lei.

Totalul contribuţiilor declarate de reprezentanţii celor 14 candidaţi la prezidenţiale este de 119.483.500 lei, iar cel al cheltuielilor este de 104.756.015,92 lei.

AEP precizează că, potrivit legii, în termen de 15 zile de la data alegerilor, respectiv până cel mai târziu la data de 9 decembrie 2024, fiecare competitor electoral trebuie să depună la AEP, prin mandatarul financiar, Raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 28 alin (13) din Legea nr. 334/2006.

De asemenea, în termen de 30 de zile de la data alegerilor, respectiv până cel mai târziu la data de 23 decembrie 2024, mandatarii financiari coordonatori depun la AEP cererea de rambursare a cheltuielilor electorale, însoţită de documentele justificative prevăzute de normele metodologice, aferente cheltuielilor efectuate cu ocazia celor două tururi organizate pentru alegerile prezidenţiale.

În urma depunerii cererilor de rambursare a cheltuielilor electorale efectuate de competitorii electorali, Autoritatea Electorală Permanentă demarează acţiunea de verificare a veniturilor şi cheltuielilor electorale, în urma cărora se vor întocmi documentele de control, de rambursare/nerambursare şi sancţionare, după caz.

Rezultatele fiecărui control, precum şi lista cuprinzând sancţiunile aplicate vor fi publicate pe pagina de internet a Autorităţii www.finantarepartide.ro, notează Agerpres.

AEP mai precizează că va întreprinde toate demersurile necesare în vederea constatării şi sancţionării oricăror abateri de la prevederile Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în limitele competenţelor sale.

În cazul în care există probe, dovezi sau suspiciuni cu privire la încălcări ale legii privind legalitatea veniturilor sau a efectuării cheltuielilor în campania electorală, Autoritatea Electorală Permanentă va aplica sancţiunile legale aflate în competenţa sa şi/sau va sesiza organele competente, după caz.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News