Cum arată diaspora românească. 2021, anul cu cele mai multe plecări definitive din România, după valul din primii ani de după Revoluție
Institutul Național de Statistică a transmis că anul 2021 a adus cele mai multe plecări definitive din România, după valul din primii ani de după Revoluție.
Județe precum Timiș, Satu Mare, Sibiu, dar și Municipiul București sunt în topul plecărilor definitive din țară ca procent din populație.
În 2021, grupa de vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani, adică cea care corespunde Generației Z (născută în intervalul 1997-2010), înregistrează cel mai mare procent de emigrări definitive ca pondere din totalul populației.
Dimensiunea reală a emigrării din 2021 e imposibil de stabilit exact, pentru că mulți români pleacă temporar în străinătate sau nu își schimbă dominiliul în țara de adopție.
Recensământ 2022: Ce se întâmplă cu românii din diaspora, cine va fi amendat. Întregul proces a costat 9 milioane de euro, 4 milioane de lei doar promovarea
Conform unui comunicat de presă, până duminică, ultima zi a recensământului populației și a locuințelor, 18.150.000 de persoane au fost recenzate în total, indiferent prin ce mod. Conform INS, ar fi vorba despre 95% din populația rezidentă ”țintă estimată”. Codași la recenzare au fost cetățenii din Timiş, Iaşi şi municipiul Bucureşti.
Au fost mai multe moduri de recenzare: autorecenzare, recenzarea la un punct fix în fiecare localitate/sector sau recenzarea la domiciliu. La ultimul capitol, au fost întâmpinate serioase probleme, astfel încât recenzorii nu au acoperit adresele de domiciliu în întregime. Comunicatul de presă ne mai spune că-n decembrie vor fi primele rezultate, ca la finalul lui 2023 să avem rezultatul final, chiar înainte de anul electoral.
Și totuși, rămân multe semne de întrebare despre scopul recensământului, despre românii din diaspora cu rezidență/fără rezidență acolo, despre cei nerecenzați. O solicitare a fost trimisă din partea DCNews.ro către INS.
Intervenind la Realitatea Plus, Bogdan Drăghia a lămurit că este ”purtător de cuvânt al recensământului”, nu al INS, așa cum a fost inițial prezentat.
”Persoanele care au cetățenie română, dar rezidență în străinătate mai mare de 12 luni - eu vă spun cum spune legea...” a spus Bogdan Drăghia, dând de înțeles că acestea nu au fost recenzate pe teren. El a continuat: ”Dacă sunt plecați din țară o perioadă mai mare de 12 luni, nu mai fac parte din populația rezidentă a României, deci nu au fost obiectul recenzării în această acțiune a INS-ului”, a spus purtătorul de cuvânt.
Mai mulți membri din platou au venit să aducă argumente contra: o invitată a spus că sora ei, care locuiește în SUA, a fost recenzată când recenzorul a venit la domiciliul părinților. ”Recenzarea se face la locul de rezidență, nu la domiciliul din buletin” a spus Bogdan Drăghia.
Directorul general al INS a declarat, în urmă cu mai multe săptămâni, că ”există, în foarte multe județe, situații în care persoanele au fost somate și înștiințate că au primit amendă din cauză că nu au răspuns la această... cerință, amenzile sunt consistente, între 1000 și 3000 de lei”, conform înregistrării transmise de sursa citată.
Bogdan Drăghia, pe de altă parte, spune că ”amenzile se dau pentru refuzul explicit al recenzării, (...) dacă o persoană nu a avut un recenzor care să vină acasă, nu are cum să primească amendă persoana respectivă”.
Cât despre autorecenzare, două milioane de chestionare nu au fost validate, conform purtătorului de cuvânt.
Întregul proces a costat 9 milioane de euro. Bogdan Drăghia a afirmat, întrebat fiind despre această sumă, pe ce a fost cheltuită, că ”cheltuielile defalcate se găsesc în legislație”. Cât despre câți bani au fost dați pe popularizarea acțiunii, pe promovare, purtătorul de cuvânt a răspuns: ”Aproximativ 4 milioane de lei. (...) Acești bani au fost cheltuiți pe diverse materiale de promovare, spoturi audio, spoturi TV, afișe”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
