Cum au ajuns peste 140 de moderatori de conținut Facebook să fie diagnosticați cu boli crunte

Este vorba despre tulburări grave de stres posttraumatic, PTSD, care au fost cauzate de expunerea la conținutul postat de utilizatorii rețelei sociale.

Cum s-a ajuns aici. Care sunt cauzele

Oamenii profesau la o facilitate din Kenya pentru o companie către care Meta, proprietarul Facebook, care a externalizat servicii de moderare a conținutului. Ei lucrau între opt și zece ore pe zi 

În mod frecvent, conținutul era cu imagini în legătură cu crime, sinucideri, abuzuri sexuale asupra copiilor sau terorism. Dr. Ian Kanyanya, șeful secției pentru sănătate mintală de la spitalul național Kenyatta din Nairobi, a spus că, în afară de PTSD, oamenii angajați să modereze conținut pe rețeaua socială Facebook au mai fost diagnosticate cu tulburare de anxietate generalizată (GAD), dar și tulburare depresivă majoră (MDD).

Ce e PTSD. Meta și un subcontractant din Kenya, chemați la tribună

PTSD a devenit cunoscut publicului larg ca urmare a unor conflicte sângeroase, respectiv cele din Vietnam și Irak, fiind raportat în rândurile soldaților americani care s-au întors din teatrele de operațiuni.

În cazul foștilor moderatori din Kenya, diagnosticele de PTSD au fost incluse ca probe întru-un proces deschis de ei conra Meta și contra Samasource Kenya, compania căreia i-a fost subcontractată moderarea de conținut de pe rețeaua socială.

În documentele ce au fost depuse la dosarul cazului se spune că imaginile cu acte de necrofilie și automutilare i-au făcut pe unii moderatori să leșine, să vomite, să țipe ori să fugă de la birourile lor. Acest proces evidențiază costurile umane ale dinamicii explozive ale utilizării rețelelor sociale, în ultima perioadă, notează The Guardian.

Dezvoltarea explozivă a social media a necesitat, în același timp, și creșterea moderării plaftormei, externalizată adesea, pentru a optimiza costurile, în cele mai sărace zone ale planetei.

Au ajuns să consume alcool, droguri...

Cel puțin 40 dintre persoanele implicate în acest caz au ajuns să consume alcool, droguri, respectiv canabis, cocaină și amfetamine, dar și medicamente, precum somnifere. 

Unii dintre ei au acuzat că ororile cu care s-au confruntat la job le-au afectat, distrus căsnicia și apetitul sexual. Mai mult, aeștia auză că i-au îndepărtat de familii.

De asemenea, o parte dintre cei a căror serviciu era să elimine clipurile încărcate de grupări teroriste afirmă că s-au temut că sunt urmăriți și că riscă să fie omorâți atunci când se întorc acasă.

Facebook are nevoie de moderare chiar pentru a-și antrena propriul motor IA să ia sarcinile oamenilor

Facebook și alte mari companii de social media se bazează pe moderatorii de conținut, cu scopul de a elimina postările care încalcă standardele comunității și pentru a își instrui sistemele IA cum să facă același lucru. Moderatorii din Kenya și din alte țări de pe „continentul negru” au avut ca sarcină, din anul 2019 până în 2023, să verifice postările din Africa, în limbile lor.

Plătiți de opt ori mai puțin

Ei au fost plătiți de opt ori mai puțin față de cei care face o activitate asemănătoare în SUA, potrivit documentelor depuse la dosar.

Rapoartele medicale depuse la Tribunalul pentru relații de muncă din Nairobi și consultate de The Guardian arată o imagine terifiantă a vieții profesionale din cadrul companiei pentru care Meta a subcontractat serviciile de moderare. Aici, lucrătorii au fost bombardați cu un flux constant de imagini, poze pe care trebuiau să le verifice.

Munca lor se desfășura într-un spațiu rece, ca într-un depozit, sub lumini puternice, dar și în condiții de monitorizare la minut.

Acuze grave de sclavie modernă. Simptome PTSD extrem de grave

Foștii moderatori de conținut Facebook își acuză angajatorul de sclavie modernă, dar și de vătămare psihică voluntară

Potrivit The Guardian, aproape 190 de foști moderatori au depus o plângere colectivă ce include acuzații de vătămare psihică intenționată, practici neloiale de angajare, trafic de persoane, sclavie modernă și concediere ilegală.

Cei 144 de oameni examinați de doctorul Kanyanya au fost depistați cu PTSD, GAD și MDD. În cazul a 81% dintre foștii moderatori, simptomele PTSD au fost severe sau extrem de grave și au persistat cel puțin un an după ce aceștia au plecat din companie.

”Dovezile sunt de necontestat”

„Dovezile sunt de necontestat. Moderarea Facebook este o muncă periculoasă, de natură să provoace PTSD pe viață aproape tuturor celor care o practică. În Kenya, a traumatizat 100% dintre sutele de foști moderatori testați pentru PTSD. În orice altă industrie, dacă am descoperi că 100% dintre lucrătorii din domeniul siguranței producției sunt diagnosticați cu o boală cauzată de munca lor, persoanele responsabile ar fi forțate să demisioneze și să suporte consecințele legale pentru încălcări în masă ale drepturilor angajaților”, a spus Martha Dark, fondator și director executiv al Foxglove, o organizație non-profit cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii, care sprijină procesul foștilor moderatori din țara africană Kenya.

Ce este tripofobia, dezvoltată de unii moderatori Facebook după ce au văzut cadavre ciuruite

Conform documentelor depuse în cazul de la Nairobi, dr. Kanyanya a subliniat că principala cauză a afecțiunilor psihice în rândul celor 144 de oameni a fost activitatea acestora, de moderatori de conținut pe Facebook.

Ei „se confruntau zilnic cu conținut extrem de traumatizat, inclusiv videoclipuri cu crime îngrozitoare, automutilare, sinucideri, tentative de sinucidere, violență sexuală, conținut sexual explicit, abuz fizic și sexual asupra copiilor, acțiuni de o violență extremă, pentru a numi doar câteva”, a evidențiat medicul.

Patru dintre moderatori au fost diagnosticați cu tripofobie ori teama de găuri. Aceștia ar fi dezvoltat această fobie după ce , în timp ce moderau conținut pe Facebook, au văzut găuri în cadavre aflate în stare de descompunere.

Meta, care susține că plătește moderatorii de conținut Facebook și Instagram peste standardele pieței, a transmis că dorește să limiteze expunerea acestora la conținut nociv, prin tehnici precum estomparea imaginilor și redarea lor monocromă, dar și prin atenuarea sunetelor asociate clipurilor, scrie The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News