Dintre toate inelele din Sistemul Solar, cele ale lui Saturn sunt, fără îndoială, cele mai spectaculoase.
Spre deosebire de cercurile subțiri de praf și rocă care înconjoară Jupiter, Uranus, Neptun și chiar și o planetă pitică din Centura Kuiper numită Haumea, sistemul de inele al lui Saturn sunt mult mai extinse. Fiecare dintre cele șapte inele ale sale se mișcă la viteze diferite.
Interesant, chiar discul pentru care Saturn este faimos pare a fi extrem de tânăr. Dovezile sugerează că sistemul de inele are o vechime de doar 100 de milioane de ani (și alte dovezi sugerează că vor dispărea în mai puțin de 100 de milioane de ani de acum încolo).
De ce inelele au apărut la atât de mult timp după ce s-a format restul Sistemului Solar este dificil de explicat, ceea ce i-a determinat pe unii oameni de știință să se întrebe dacă interpretarea acestor dovezi este corectă.
Acum, ca produs secundar al unei investigații asupra unora dintre celelalte particularități ale lui Saturn, o echipă a venit cu un răspuns plauzibil. Dacă inelele lui Saturn sunt produse dintr-o lună pulverizată, ar putea explica nu doar formarea recentă de discuri prăfuite, ci și alte două caracteristici ciudate ale planetei inelate: înclinarea sa axială și orbita ciudată, în expansiune rapidă, a celei mai mari luni ale sale, Titan.
Fiecare planetă din Sistemul Solar are o înclinare axială, care este unghiul dintre axa de rotație și planul orbital. Fiecare planetă se întâmplă să fie, de asemenea, diferită. Saturn acționează la 26,7 grade, ceea ce este similar cu înclinarea Pământului, Marte și Neptun. Cu toate acestea, deviația gigantului gazos devine din ce în ce mai extremă, lucru pe care oamenii de știință l-au atribuit migrației către exterior a lui Titan.
Conform cercetărilor anterioare, un lanț de interacțiuni gravitaționale de la Saturn la Titan și Neptun au avut o influență semnificativă asupra înclinării lumii inelare. Rata cu care Saturn se înclina pe axa sa de rotație (precesia de rotație) este foarte apropiată de viteza cu care se clatină întreaga orbită a lui Neptun (precesia orbitală), fenomen cunoscut sub numele de rezonanță, sugerând o relație.
Această cercetare anterioară a constatat că, spre deosebire de alte studii, aceste trepte gravitaționale s-ar fi conectat relativ recent, dat fiind că Titan migrează departe de Saturn.
Noua lucrare, realizată de o echipă condusă de astronomul Jack Wisdom de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a găsit însă ceva ciudat. Ei au folosit date gravitaționale de la sonda spațială Cassini de la NASA și un model al structurii interioare a planetei, pentru a vedea dacă Saturn este încă în rezonanță cu Neptun. Răspunsul? Nu chiar.
În prezent, cu 82 de sateliți, Saturn are cel mai mare număr cunoscut de luni din Sistemul Solar. Dacă Saturn ar fi avut un satelit suplimentar care s-a destabilizat, asta ar fi putut modifica precesia planetei și ar fi ajutat-o să scape de rezonanța sa cu Neptun.
Echipa a efectuat sute de simulări, fiecare cu condiții de pornire ușor diferite, ale sistemului saturnian, inclusiv cu această lună ipotetică, numită Chrysalis. Cercetătorii au descoperit că acest scenariu a explicat totul – înclinarea axială și orbita satelitului Titan.
Mai exact, prezența Chrysalis ar fi putut determina Saturn să se încline într-un grad mai mare decât vedem în prezent, în jur de 36 de grade, printr-o rezonanță cu Neptun. În acest timp, ar fi avut interacțiuni gravitaționale cu Titan.
Apoi, în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani, orbita Chrysalis s-a destabilizat. Acest lucru l-a făcut să se apropie prea mult de Saturn, a cărui gravitație a spulberat luna.
Din simulările lor, cercetătorii estimează că aproximativ 99% din rămășițele Chrysalis s-au prăbușit în Saturn, dar suficient material a rămas suspendat pe orbită pentru a forma inelele planetei.
Se presupune că luna ar fi fost înghețată, caalte luni din Sistemul Solar, iar acest lucru ar fi produs abundența observată de gheață din inelele lui Saturn astăzi.
Această întâlnire violentă ar fi putut, de asemenea, să-l scoată pe Saturn din rezonanță, scăzându-și înclinarea axială. Cu toate acestea, din cele 390 de simulări, doar 17 au produs condițiile în care s-au format inelele lui Saturn, conform Science Alert.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu