Cum au fraudat rușii referendumul din Moldova. Investigație de presă: Rețeaua lui Ilan Șor, de partea prorusului Stoianoglo

Timp de trei luni, mai mulți jurnaliști de la ZdG s-au infiltrat în cercurile susținătorilor lui Șor, documentând activitățile acestora cu ajutorul camerelor ascunse. Investigația, coordonată de jurnalista Măriuța Nistor și continuată de colega ei Natalia Zaharescu, dezvăluie strategii de manipulare electorală, răsplătirea financiară a participanților și chiar încercări de racolare pentru legături cu Rusia.

Natalia Zaharescu, sub pseudonimul „Irina Zahar,” a reușit să intre într-un grup de susținători ai lui Șor, devenind „activistă” în cadrul organizației informale. Potrivit investigației, Zaharescu a fost plătită pentru a participa la o întâlnire electorală cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, fiind instruită în mod explicit cu privire la votul pe care trebuia să-l acorde. În ziua de dinaintea referendumului din 20 octombrie, jurnalista a primit ordine stricte privind opțiunile de vot, fiind îndrumată să voteze „NU” la referendum, iar ulterior i s-a spus pe cine să aleagă în turul al doilea al prezidențialelor.

„Dacă înainte de 20 octombrie țintele rețelei lui Șor au fost referendumul și deturnarea cursului european al R. Moldova, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale (...) rețeaua a fost mobilizată să-l susțină pe Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor lui Igor Dodon,” se arată în materialul ZdG, confirmând implicarea rețelei în influențarea procesului electoral.

Activitățile rețelei lui Șor nu se limitau la alegeri. În luna iunie, Zaharescu a început să participe la protestele din fața Judecătoriei Chișinău, unde se desfășurau audierile în dosarul Evgheniei Guțul, lidera regiunii găgăuze, acuzată de finanțare ilegală pentru partidul lui Șor. În cadrul acestor proteste, jurnaliștii au observat o metodă de monitorizare a participanților: grupuri de persoane, în majoritate vârstnici, se fotografiau conștiincios la fiecare întâlnire, o metodă aparent destinată verificării prezenței celor care luau parte la manifestații.

Acțiunile lor nu se desfășurau doar în fața Judecătoriei Chișinău, ci chiar în vecinătatea Centrului Național Anticorupție, un detaliu care ridică semne de întrebare cu privire la transparența și legalitatea acestei activități de monitorizare.

În cadrul investigației sale sub acoperire, Zaharescu a fost abordată de o femeie pe nume Iulia, care i-a propus o excursie la Moscova pentru a participa la o „conferință.” Oferta includea transport gratuit, cazare și alimentație, toate „de înaltă calitate,” potrivit promisiunilor făcute de Iulia. Aceasta a descris excursia drept o oportunitate de a „face legături cu tineretul din Rusia” și de a accesa „granturi pentru creații și cooperare economică.”

„Am o propunere foarte bună: să mergi la Moscova la o conferință. E un zbor dus-întors gratuit, cazarea e gratuită, alimentația e extraordinară,” i-a spus Iulia jurnalistei ZdG, descriind oferta ca fiind atractivă și lipsită de riscuri. Iulia a menționat că anterior a fost plătită pentru participare la astfel de evenimente, dar că de această dată nu erau prevăzute compensații financiare imediate, lăsând însă să se înțeleagă că tinerii participanți vor primi „dividende” la o dată ulterioară.

Zaharescu a decis să refuze oferta, considerând că expunerea la o călătorie organizată de un stat aflat în conflict deschis cu Ucraina, care folosește tacticile de propagandă, prezintă riscuri de securitate considerabile. Jurnalista a refuzat să ofere datele personale pentru achiziționarea biletelor de avion, conștientă de posibilele consecințe asupra siguranței sale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News