Cum au refuzat Băsescu și Boc datoria de la Irak

Președintele Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc, fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu, și fostul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Bogdan Drăgoi, au refuzat recuperarea creanței României de la statul irakian. JP Morgan a încercat să negocieze plata a peste un miliard de dolari, prin derivate financiare și prin mai multe holding-uri de investiții. A cerut, în schimb, posibilitatea de a investi și de a-și face propriii bani, din diferențele de curs valutar. Statul român ar fi câștigat, din start, în avans, 600 de milioane de dolari. Totul în anul 2011, când au redus pensiile și salariile și când lumea suferea de foame în România, iar tranșele FMI nu mai soseau.

Purtătorul de cuvânt al Președinției, Bogdan Oprea, susține că  „Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu s-a întâlnit cu reprezentanţii JP Morgan care au negociat, în anul 2011, cu Ministerul Finanţelor Publice, recuperarea datoriei Republicii Irak faţă de România". El adaugă "Astfel de negocieri intră în aria de responsabilitate a Guvernului". Însă, președintele Traian Băsescu recunoaște că au avut loc negocieri între JP Morgan și Guvernul României, potrivit ziuanews. În schimb, el neagă prezența lui la întâlnirea cu cei de la JP Morgan. De asemenea, nici comunicatul de la Administrația Prezidențială nu spune că nu ar fi avut loc întâlnirea, ci doar că președintele nu a fost prezent.

Întâlnirea este susținută și de Ialomițianu, care a spus: „Au fost niște discuții cu oferte de genul acesta, dar au fost neacceptate, nimeni din Guvern nu a vrut, au mai fost și alte oferte, au mai fost oferte de genul acesta, dar nici măcar nu au fost pe agenda Guvernului. Nu mai țin minte cine a mai făcut oferte, dar diverse bănci doreau, era posibil ca acestea să intre pe piața din Irak prin aceste creanțe, era posibil, dar acuma nu știu care era scopul acestor instituții de credit". El a adăugat "S-au discutat și alte probleme, nu numai, asta a fost un subiect, era și vorba de felul în care merge economia, adică nu numai, legat de modalitatea de împrumut, nu a fost numai subiectul acela punctual. Ei au spus în felul următor - România se împrumută, are nevoie de resurse financiare, uitați, gândiți-vă la o modalitate de genul acesta".

Datoria istorică a Irakului față de România depășea, în timpul lui Ceaușescu, trei miliarde de dolari. Când Băsescu a urcat pe tron, România avea de primit de la statul irakian 2,6 miliarde de dolari. El a donat 80% din ele, ca efort de război împotriva terorismului. Au mai râmas 900 de milioane de dolari, ca apoi după alte întrevederi să ajungă la 800 de milioane de dolari. JP Morgan s-a oferit să ne dea 600 de milioane de dolari contra unui comision,împreună cu plata eșalonată a restului datoriei, până la 1,1 miliarde de dolari. Comisionul era de 200 de milioane de dolari. Băsescu și Ialomițianu, Boc, Bogdan Drăgoi, au ajuns la concluzia că asemenea bani nu sunt necesari.  Datoria irakiană a fost cumva re-re-eșalonată în 34 de tranșe, până în anul 2028, dar nu se știe când va fi plătită prima tranșă. Toate documentele operațiunii au fost ascunse. "De ce?" este o întrebare retorică în acest caz.

Potrivit documentului care demonstrează negocierile totul urma să funcționeze "cu garanții colaterale, adică România nu va avea vreo responsabilitate în cazul în care Irakul intră în incapacitate de plată. JP Morgan intenționează să vândă Credit Linked Notes (CLNs) unui grup ales de investitori. Creanțele Irakului sunt transferate artificial către SPV și România rămâne oficial titularul acestora, însă, în cazul intrării în incapacitate de plată a Irakului sau României, creanțele vor fi transferate către investitori. România, având rolul de deținător implicit al creanțelor, nu va duce la schimbarea situației actuale a relațiilor dintre România și Irak. Luând în considerare structura propusă, Irakul, prin una dintre băncile controlate de stat, va prelua o parte din risc, acest lucru devenind un stimulent pentru Irak să fie de acord cu modificarea documentației. Se apreciază că suma aproximativă pe care România ar putea să o primească în avans ar fi aproximativ 600 milioane USD”, potrivit ziuanews.  În același document al JP Morgan, se arată că s-au purtat discuții cu oficiali ai statului irakian, care s-au arătat interesați de această modalitate de achitare a datoriilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News