EXCLUSIV Cum era să dispară cel mai rar pește din lume din cauza barajelor
Prin proiectul Dam Removal Europe se încearcă îndepărtarea barajelor de pe râurile din România pentru a renatura cursurile de apă.
Proiectul Dam Removal Europe își propune îndepărtarea barajelor din România pentru a renatura cursurile de apă cum erau acestea înainte de construcția amenajărilor hidrotehnice.
Proiectul este susținut de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor și este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.
De exemplu, în cazul României, Iain Trewby, de la Fauna & Flora, consideră că „acest proiect oferă o oportunitate incitantă de a restabili conectivitatea ecologică prin construirea susținerii necesare pentru înlăturarea barajelor, care va spori biodiversitatea și va îmbunătăți funcționarea sistemelor interne de ape”.
Fără doar și poate că antropizarea cursurilor de apă a adus beneficii enorme, mai ales din punct de vedere economic. În primul rând ne referim la producția de energie electrică de către hidrocentrale, iar în al doilea rând la producția de pește, acesta, așa cum a precizat Romeo Stoicescu de la AJVPS Sibiu, având condiții mult mai bune de dezvoltare. Lacurile de acumulare au oferit oportunitatea dezvoltării unor specii de pești care în mod normal nu ar fi putut trăi în zona respectivă, pe acel curs de apă.
În plus, construcția de baraje a scăzut riscul ca anumite localități să fie inundate în cazul unor cantități de precipitații ridicate.
Cazul aspretelui, unul dintre cei mai rari pești din lume
Pe lângă toate aceste beneficii pe care barajele le-au adus, există și probleme generate de construirea lor pe cursurile de apă din România, iar unul dintre acestea se referă la, poate, cel mai rar pește din lume.
Aspretele a fost descoperit întâmplător, la jumătatea secolului trecut, de către un student de la Facultatea de Biologie. Inițial, peștele a fost găsit pe râul Vâlsan, însă ulterior au fost găsite exemplare și pe Argeș și Râul Doamnei.
S-a constatat la scurt timp că este vorba de un pește extrem de rar și specia a primit denumirea științifică de „Romanichthys valsanicola“, care înseamnă „Pește Românesc de pe Vâlsan“.
Declinul aspretelui, care și așa era un pește extrem de rar, a început, însă, la scurt timp după descoperire, odată cu demararea lucrărilor de construcție a barajelor Vidraru (pe Argeș), Vâlsan (pe Vâlsan) și Văsălatu (pe Râul Doamnei).
Ca urmare a stăvilirii apelor ce asigurau un mediu propice pentru supraviețuirea peștelui, aspretele a dispărut definitiv de pe Argeș și Râul Doamnei. Doar printr-o minune peștele a supraviețuit pe râul Vâlsan, potrivit cercetătorilor, într-un număr de doar câteva zeci de exemplare. Precizăm în acest caz că dispariția aspretelui a fost favorizată și de faptul că nu s-a asigurat unui debit de servitute la barajele din amonte de ecosistemul în care peștele trăia și de alte activități ce au avut loc în lungul cursurilor de apă, precum exploatările balastiere.
În ultimii ani, alpinistul Alex Găvan a demarat un proiect de salvare a aspretelui și de protejare a mediului de pe râul Vâlsan în care acesta a reușit să supraviețuiască. De exemplu, la ultima inventariere a speciei, chiar în această toamnă, a fost găsit un număr record de exemplare pe un singur segment de apă, însă acest lucru nu înseamnă că peștele este salvat. Trebuie în continuare protejat și la barajul aflat în amonte de ecosistemul în care peștele trăiește să se asigure un debit de servitute adecvat.
Cazul aspretelui, considerat cel mai rar pește din Europa, de unii cercetători chiar din lume, este o dovadă că amenajările hidrotehnice pot și să afecteze mediul și să pericliteze supraviețuirea anumitor specii de animale.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV Desființarea barajelor din România. Cătălin Balaban a spus care e problema pentru pești
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
