Cum și de ce trebuie ajutați datornicii cu credite în CHF

“Când riscăm și câștigăm, e OK, dar când riscăm și pierdem, să vină alții să platească pentru noi?”, întreabă Balcerowicz, citat de blogul Hymerion.ro.  Da, spun fără jenă ideologică partidele de Dreapta din Polonia, care încearcă să strângă voturi, aflându-se în Opoziție.

Adversarii ”electoratei” cer, acum,  intervenția statului

La noi discuția are accente cu atât mai dureroase cu cât a fost o temă principală în campania electorală care tocmai s-a încheiat. ”Să nu ne pună președinți, asistațiii fără dinți!”, urlau postările unor neo-liberali cu gingii puternice. Politicile de redistribuire, într-o societate devastată de sărăcie, asistența socială și solidaritatea erau denunțate drept ”pomeni” cu care Stânga vrea să cumpere voturi de la electoratul captiv și fără instrucție.

La prima vedere, e un moment bun pentru a arăta ”frumoșilor” că sunt la fel de fraieri ca ”știrbii”. Doar că i-au păcălit băncile, nu politicienii. Mulți ar putea cere răzbunare: nu spuneați voi că fiecare se descurcă prin forțe proprii? Acum să vă lase statul să vă descurcați.

Ar fi la fel de greșit ca atunci când Traian Băsescu învrăjbea privații cu bugetarii. Până la urmă au pierdut ambele grupuri sociale.

Votează! Sondaj DCNews: ce soluții aveți pentru românii cu credite în franci

Victime colaterale în economie, construcții, servicii

Cine sunt cei cu credite în CHF? Exact coloana vertebrală a societății. Clasa de mijloc: tineri, activi, angajați în corporații sau în industrie, experți din zona administrației, mici meseriași, avocați, medici, profesori. Care ar fi riscurile în cazul în care nu se intervine? Circa 70.000 de familii ajung din zona decentă a nivelului de trai în zona sărăciei. Nu mai au bani pentru trimiterea copilului la meditații, nici pentru mers la pensiune, mărfurile pe care le cumpărau, de la roșii la detergent, rămân în raft. Bani care țin în viață mii de angajați, de la agentul de menaj la agentul de vânzări, se duc în Elveția, pe creditele umflate cu pompa. Suferă, deci, întreaga economie, nu doar oamenii cu credite. Ei rămân fără casă, dar asta nu e doar problema lor. Piața imobiliară va înregistra un nou recul: dacă vor fi puse la vânzare zeci de mii de apartamente vechi, luate de bănci, scad prețurile, deci vor scădea investițiile în noi proiecte.  Muncitorii din construcții, depozitele de materiale, șoferii firmelor de transport  devin alte victime colaterale ale crizei francului.

Insolvența persoanei, soluție rapidă

Cum să intervină statul? Insolvența persoanei ar fi o soluție rapidă și ar rezolva problema pierderii casei. Dar eșalonarea creditului pe un  interval mai lung înseamnă că omul va da mai mult băncii. Familia respectivă rămâne mai săracă, chiar dacă nu este scoasă în stradă. Apoi, trebuie văzut dacă afacerea cu francul nu a încălcat regulile concurenței loiale. Cam greu de demonstrat, după atâția ani, dacă băncile s-au înțeles cu dezvoltatorii, sau dacă au fost împiedicați clienții să aleagă liber. Din informațiile care circulă în mass media, doar patru bănci, din 34, au dat credite în franci. A fost un risc, asumat și de instituțiile de credit, nu doar de clienți. S-au bucurat să facă profit, acele patru bănci, acum ar fi vremea să își asume o parte din pagubă.  

Modelul Orban, soluție greu de apărat

După modelul Orban, care  a forțat băncile să suporte cea mai mare parte a șocului valutar. Ungaria a impus un mecanism de rambursare acreditelor la un curs fix, sub cel al pieței. ”Orban a fost aspru criticat în întreaga Europă pentru această măsură, dar a ținut cu dinții , fiind una din temele preferate ale campaniei prin care a venit la putere în 2010, și în final a reușit s-o impună”, scrie Dan Popa, pe blogul citat.

Din păcate, România nu este în poziția Ungariei. Deficitele și decalajul structural, lipsa investitorilor, slaba atragere a fondurilor europene și instabilitatea legislativă nu îi lasă o marjă mare de negociere cu instituțiile finanțatoare. Hățișul legislativ ar putea bloca la CCR o tentativă de reglementare în defavoarea băncilor, fără a mai aminti presiunile țărilor din care vin băncile implicate în criza creditului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News