Cum îmbătrânim și cum ne îmbolnăvim stând la semafor. Atenție și la pericolul „nevăzut” din casele noastre! video

Conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija a vorbit despre despre senescența celulară, un proces fiziologic prin care celulele încetează să se mai dividă, ceea ce declanșează îmbătrânirea. El a subliniat că poluarea, în special expunerea la particule fine din aer, este un factor care accelerează acest proces. În special, poluarea produsă de activitățile umane, cum ar fi emisiile auto și poluarea industrială, contribuie semnificativ la îmbătrânirea prematură.

„Există acest concept fiziologic care se numește senescență celulară, un proces valabil pentru toate organismele de pe planeta Pământ, care este un proces în care celula umană pur și simplu încetează să se mai dividă și se pregătește să se transforme. Transformarea este declicul îmbătrânirii. (...)

Ce anume accelerează senescența celulară, ce anume accelerează îmbătrânirea noastră? Poluarea aerului și mai ales expunerea la particule cu dimensiuni sub 2.5 microni, adică ceea ce se întâmplă în momentul în care stăm la semafor, aici în Piață Universității, încercând să traversăm de la Intercontinental la Luca, la covrigi. Fix asta se întâmplă.

De ce? Pentru că poluarea naturală - care se poate întâmpla datorită unei furtuni, datorită incendiilor, datorită mișcării particulelor - este prea puțin importantă față de ceea ce face omul cu mașini, cu scule industriale, poluarea in door.

Când e ultima oară când v-ați gândit la poluarea in door, adică poluarea dinăuntrul caselor?”, a spus conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija. 

Sursa foto: https://www.freepik.com/, @EyeEm

Fumatul: Risc major pentru senescența celulară

Conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija a evidențiat faptul că fumatul este un factor major și clar dovedit care accelerează senescența celulară, adică procesul de îmbătrânire la nivel celular. Studiile controlate, inițiate încă din anii '50, au demonstrat o legătură incontestabilă între fumat și cancerul bronhopulmonar. Potrivit medicului, substanțele chimice din fumul de țigară deteriorează ADN-ul și cresc stresul oxidativ în celulele pulmonare, ceea ce nu doar distruge aceste celule și le predispune la cancer, dar afectează și întregul metabolism, forțând organismul să elimine substanțele toxice.

„Risc major clar dovedit pentru senescența celulară este fumatul. Dacă este ceva mai clar pe fața pământului, din punct de vedere al studiilor controlate, studiu care să arate un rezultat final, este un studiu pornit în anii '50 de o echipă de medici din America. 

Studiul a arătat legătura clară, indiscutabilă între cancerul bronhopulmonar și fumat, evident poluare, evident expunerea la alte noxe respiratorii, la vopsele, la gaze, dar fumatul era o legătură foarte clară. Aceste substanțe chimice din fumul de țigară literalmente deteriorează ADN-ul. (...)  Arderea clară a tutunului generează niște substanțe care deteriorează în mod fizic ADN-ul. (...)

Creșterea stresului oxidativ la nivelul celulelor pulmonare nu numai că distruge celula pulmonară și o predispune la carcinogeneză, adică la formarea unor celule canceroase, dar creează un stres automat asupra întregului metabolism care trebuie să lucreze suplimentar să epureze acești ioni superoxizi.", a spus conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija. 

Fumătorii au un risc mai mare de îmbătrânire

Conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija a subliniat că fumătorii îmbătrânesc mai rapid și prezintă un aspect fizic mai degradat comparativ cu nefumătorii de aceeași vârstă. Potrivit medicului, fumatul nu doar că afectează aspectul fizic, dar reduce și capacitatea de efort fizic, iar fumătorii nu pot face față aceleași activități fizice precum nefumătorii. De asemenea, fumatul crește riscul de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, aspecte confirmate de studii și observații clinice.

„Tocmai de aceea fumătorii au un risc mai mare de îmbătrânire, dar nu trebuie să vă spună un tip venit de la Iași lucrul acesta. Știți și dumneavoastră că dacă iei două persoane de aceeași vârstă, unul care nu a fumat niciodată și unul care a fumat 10-20 de ani, unul arată mai rău decât celălalt. Și când spun „mai rău”, mă refer că arată mai rău pentru vârsta respectivă.

Nu-i frumos că facem așa, poate că avem standarde diferite de definit frumusețea. Două persoane de aceeași vârstă, aceeași greutate și același sex, una care a fumat 10 ani de zile și una care nu a fumat niciodată, nu pot face același nivel de efort fizic, nu pot merge în același ritm pe stradă, nu pot urca același număr de scări. E o chestiune dovedită și sunt lucruri factuale.

Evident, riscul cardiovascular și riscul respirator sunt mai mari.”, a spus conf. univ. dr. Radu Crişan Dabija la cea de-a II-a ediţie a Congresului Național de Îmbătrânire Activă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News