Istoria se repetă: campania de vaccinare împotriva cancerului de col a fost lansată în România într-un an electoral, subiectul a fost exploatat politic, iar anti-vacciniștii au repurtat o mare victorie. Doar trei procente din grupul țintă au ajuns la vaccinare.
Publicitate
Vaccinarea anti-Covid are, evident, o miză mult mai mare. La fel tentația de a exploata tema în scop electoral, cum a făcut și guvernul PNL în 2008. Însă, frustrarea publicului, după un an de restricții și spaimă, ca și neîncrederea în autorități, după un an de bâlbe și prostii, lasă loc teoriilor conspirației, pregătesc terenul pentru un nou eșec.
Dar, să vedem cum acționează cealaltă tabără, ”reticenții”, cum îi numea prof. Astărăstoae pe cei care nu împărtășesc optimismul decidenților privind vaccinurile. Profesorul Vasile Astărăstoae, medic legist, fost rector UMF Iași, fost președinte al Colegiului Medicilor, postează pe Facebook un text preparat după rețeta clasică a campaniilor de manipulare anti-vaccin:
- am vorbit cu un grup de specialiști, dintre care unul cu experiență (nenominalizat, ce să încărcăm neuronii publicului, dând identitate sursei pe care o invocăm pentru legitimitate?). Contează că e mare și e din străinătate-Elveția (aici a fost ceva mai precis).
-se discută în cercurile specialiștilor (care specialiști, unde, când, cum? Nu mai contează, articolul nu e pentru un public care își pune întrebări.)
- o parte a medicilor și a populației este reticentă și, mai mult, nu dorește să se vaccineze (cât de mare e acea parte, sunt doi, trei, patru oameni sau patruzeci la sută, cum a fost măsurată...partea?).
În afară de bănuieli, ce dovezi ar mai avea dl. profesor de bioetică? ” Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare”, scrie profesorul Astărăstoae.
Să vedem dacă spune adevărul sau nu, privind retrospectiv.
În 2015, Pfizer lansa vaccinul citomegalovirus. În 2014, vaccinul meningococic tip B, după ce în 1999 descoperise vaccinul pentru tipul C. În 2000 produce primul antipneumococic. În 1991, lansa un vaccin DTP modern, iar în 1988 o nouă formulă pentru vaccinul rujeolic, pe care îl descoperise în...1882. Trecem peste 1906, când a salvat omenirea de difterie, ignorăm anul 1948, când a inventat vaccinul DTP, datorită căruia prof. Astărăstoae a scăpat, poate, de tetanos sau tuse măgărească, pentru a menționa că în 1963 Pfizer a produs vaccinul antipolio, în 1941 s-a ocupat de febra tifoidă, iar în prezent are în diferite faze de testare, pe lângă vaccinul COVID nu mai puțin de opt produse.
Și asta ridică un semn de întrebare sau chiar două: cât de corect e diagnosticul în medicina legală și cum funcționează Colegiul Medicilor în România?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu