Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului

"Există mai multe studii care arată că o participare frecventă pe rețelele de socializare se substituie vorbirii în public, iar acest lucru are consecințe negative. Participarea la rețelele de socializare uzează mai degrabă de folosirea textului decât de vorbirea naturală. A vorbi în public pare să devină ceva mai puțin obișnuit. Noi nu ne antrenăm pentru a vorbi liber în public sau pentru a susține un discurs. Suntem mai ușor în ipostaza de users, de oameni care sunt învățați să folosească diverse gadgeturi. Dincolo de avantajele pe care oricine le cunoaște – referitor la activitățile de pe rețelele de socializare – sunt multe dezavantaje, cum ar fi înlocuirea unei prezențe verbale vii în relația de comunicare cotidiană", a spus Marian Popescu.

Întrebat de ce ar trebui să existe în școli ore dedicate vorbitului în public, profesorul a zis: " Deși noi suntem construiți ca ființe sociale, educația noastră nu include un instrument cu totul și cu totul important care este abilitatea de a vorbi, de a construi un discurs. Suntem educați –mai degrabă – pentru a face față unor necesități decât pentru a construi o relație cu ajutorul discursului verbal. A ști să vorbești este o cerință foarte importantă pentru diverse categorii profesionale – de la profesori, la preoți sau de la medici, la funcționari bancari etc. Adesea, personalul acestor instituții nu are o elementară educație în a ști să construiască un dialog. Vedem acest lucru și în discursul politic. Sunt puțini cei care știu să construiască un argument de la un capăt la altul într-o formă logică. De cele mai multe ori, discursul este fragmentat. Să ne gândim cât de important este ca un profesor să reușească să transmită un mesaj elevului. Sunt mulți dascăli care "nu trec rampa", care nu stabilesc o relație de comunicare cu elevul".

În prezent, vorbitul în public nu se învață la școală

Pentru că vorbitul în public nu se învață la școală, elevii și studenții trebuie să caute alte metode pentru a-și îmbunătăți această capacitate. "Cine este interesat, imediat după ce termină liceul, ar trebui să caute locuri sau stagii care sunt oferite fie contra-cost, fie gratuit pentru așa ceva. Se observă că oamenii vorbesc din ce în ce mai prost. De cele mai multe ori, limba română este în suferință în discursul public, în relațiile comunicaționale cotidiene, iar atunci când vorbești prost propria ta limbă, sunt toate șansele să te dezvolți prost ca persoană. Vorbitul în public este calea cea mai sigură de a te construi ca o persoană mai bună", ne-a spus Marian Popescu.

Câteva lucruri despre avantajele vorbitului în public

Vorbitul în public este benefic pentru dezvoltarea personală, dar unii se împiedică de propriile emoții. " Nimeni nu scapă de așa ceva, dar emoțiile trebuie înlăturate, iar pentru a scăpa de ele, trebuie să știi care sunt acele emoții care te blochează. Una dintre cerințele preliminare este să-ți cunoști blocajele și să le elimini. Trebuie să faci acest lucru sub îndrumarea cuiva. De unul singur, este mai greu. Prezența celuilalt activează resurse pe care de unul singur nu prea poți să le activezi. Chestiunea blocajelor emoționale este extrem de importantă. În viața de zi cu zi, a nu putea să-ți gestionezi bine emoțiile devine uneori riscant. Să ne gândim la o persoană care este într-o funcție de conducere, iar pentru că are emoții.. ia decizii proaste. În zilele noastre, noi nu mai acordăm importanță lucrurilor firești care ne definesc. Felul în care vorbești te definește. A vorbi prost, a vorbi neîngrijit, a nu putea să transmiți ideea într-o propoziție sau frază coerentă, deja te depreciază ca persoană. Înseamnă că nu poți trece la A la B și de la B la C într-un mod firesc. Acest lucru se observă zilnic. A vorbi bine înseamnă să te dezvolți bine din punct de vedere personal", a continuat profesorul.

Vorbirea în public este cea mai bună disciplină a minții, dar și a corpului

"Pentru a vorbi bine în public, nu este suficient să folosești doar capul, acesta fiind ținta prioritară a educației. Toate planurile de învățământ sunt concepute pentru a-ți educa mintea, uitând că acest cap este dus de un corp. Când vorbești în public, una dintre problemele pe care le ai se referă la gestionarea emoțiilor, emoții care sunt ale corpului. De asemenea, trebuie să îți controlezi respirația. Să nu uităm că apar probleme cu vocea. Vocea noastră nu este educată deloc. Noi nu suntem educați în a asculta, ceea ce este mult mai rău. Trebuie să îți antrenezi corpul, să gestionezi emoțiile, vocea, să știi ce valoare are o pauză atunci când vorbești. Școala este mediul prielnic unde se învață aceste lucruri".

Educația media în școli

Cât despre introducerea unui curs de educație media în școli, Marian Popescu a opinat: "Noi ar trebui să ne pregătim pentru un viitor pe care nu-l putem decât aproxima. Dar atenție, această educație media trebuie să meargă mână în mână cu o educație live care presupune vorbitul în public. De altfel, sistemul educațional românesc nu favorizează domeniile care se întrepătrund. Cu alte cuvinte, tipurile acelea de cursuri care sunt construite având la bază cunoștințe din mai multe domenii. Noi mergem în continuare pe ideea de sectorial, de compartimentare. În schimb, ideea de comunicare între compartimente ar avea – în educația tânărului – șanse mult mai mari de dezvoltare și adaptare la contexte socio-economice care i-ar favoriza cariera, personalitatea etc".

Profesorul Marian Popescu încheie sublinind că există riscul ca participarea tot mai asiduă în social media să modifice ireversibil "darul vorbirii". Când zice acest lucru, nu se bazează doar pe o vastă experiență academică proprie, ci și pe studii medicale care confirmă spusele sale. "De ce în sistemul educațional românesc orele alocate vorbirii în public, dezvoltării personale, de fapt, nu există?", este o întrebare care va rămâne în continuare fără răspuns.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News