Demiterea intempestivă a directorului FBI, James Comey, a stârnit valuri uriașe în Statele Unite. Numit de președintele Obama, pentru un mandat de 10 ani, Comey a fost destituit de președintele Trump fără ca măcar să-l informeze oficial. Comey a aflat știrea de la televiziune, în timpul unei manisfestari oficiale și a crezut inițial că este vorba de o glumă tv. Destituirea pare să fie în legătură cu ancheta care privește pe Donald Trump și echipa sa, în legătură cu relațiile și posibilul sprijin dat de Rusia în timpul campaniei prezidențiale de anul trecut.
Trump revine cu o declarație cel puțin ciudată: "James Comey ar face bine să spere că nu există înregistrări ale conversațiilor noastre înainte să înceapă să facă dezvăluiri pentru presă", a scris pe Twiter președintele SUA. Anterior, Trump declarase că a avut două convorbiri telefonice și un dineu cu Comey, în timpul cărora l-a întrebat dacă era vizat de ancheta FBI privind legăturile sale cu Rusia. Trump a spus că a primit asigurări că nu există o astfel de anchetă.
În campania electorală prezidențială, Comey a investigat și a făcut și publice atât email-urile d-nei Clinton, cât și relațiile stuff-ului lui Trump cu rușii.
Subiectul face enorme valuri peste ocean. Până și FoxNews, televiziunea partidului republican, cea care l-a sprijinit pe Trump în campanie, este astăzi extrem de critică la adresa președintelui.
Se vorbește deschis despre suspendarea președintelui (care poate fi făcută de Senat). Și asta la numai la patru luni de la preluarea mandatului prezidențial. În toată această perioadă presa și societatea civilă, foarte puternică în SUA, au fost aproape unanim negative la adresa lui Donald Trump. Președintele nu a comis erori în această perioadă. Cu toate acestea, la Washington, se vorbește chiar că membrii partidului său ar dori să treacă prin Congres niște legi nepopulare pe care să le pună în seama lui Trump, ca apoi să urmeze destituirea. În acest caz, nu vor fi alegeri anticipate în SUA, șeful statului devenind vicepereşedintele Pence, până la viitoarele alegeri din 2020.
Interesant este că Donald Trump, om de afaceri de succes, face exact ce a promis în campania electorală. A încercat să oprească imigrația din unele state musulmane, să construiască zidul la granița cu Mexicul, și să creeze locuri de muncă în Statele Unite, inclusiv prin obligarea companiilor americane să readucă producția în SUA. Nici în plan extern nu a comis erori. Sau, cel puțin, nu a făcut greșeli strategice majore cu implicații la nivel mondial, așa cum a făcut președintele Obama, în 2011, când a confundat așa-numita "primăvară arabă" cu mișcările de eliberare anticomunistă din Europa de Est, din 1989. Atunci, dictaturile laice din țările musulmane din Nordul Africii și Orientul Mijlociu au fost înlocuite de fundamentaliștii islamici. Consecința a fost moartea a milioane de oameni, continuarea războiului în Siria și Europa sufocată de peste un milion de emigranți.
Pare absurd să spui că Statele Unite au și ele nevoie de o reformă. Prima democrație a lumii, prima putere economică, prima putere militară, prima, practic, în toate cele, SUA sunt un reper pentru tot restul lumii. Și, totuși, se pare că și acolo ceea ce se cheamă "deep state" - statul profund + are o largă autonomie chiar și în afara votului cetățenilor. Până la urmă, Trump a fost ales în sistemul american, chiar dacă d-na Clinton a obținut mai mult cu 3 milioane de voturi din partea alegătorilor. Niciodată până acum un președinte american nu a avut de a face cu asemenea ostilitate din partea media și social media.
America pare departe, gravele derapaje democratice din România sunt însă actuale. Problema este că, dacă se întâmplă ceva cu administrația Trump, România are toate șansele să pice între scaune, exact în fața americanilor. Tranziția de la administrația democrată a lui Obama la cea republicană a lui Trump nu s-a terminat. Departamentul de Stat al SUA - instituție mamut cu 75.000 de angajați - este în plin proces de trecere de la democrați la republicani. Ambasada SUA de la București este democrată. Trump a obținut aici un singur vot la alegerile din noiembrie. Analiza situației din România este făcută de americanii administrației democrate. Pe deasupra, au sosit emisarii administrației republicane. România nu e deloc convinsă dacă va juca în planul securității cu SUA sau cu Germania. Ultimele semnale arată că Occidentul ia notă, chiar dacă nu face nimic, de derapajele privind democrația și drepturile omului înțara noastră. America nu poate recunoaște direct că a fost prea încrezătoare în situația din România ultimilor 10 ani. De aceea ajustările se puteau face cu deplina respectare a aparențelor, odată cu schimbarea administrației.
Dacă procesul de așezare a lui Trump la Casa Albă eșuează, lucrurile se vor prelungi inclusiv pentru țara noastră. Nici America nu este pregătită să își demită un președinte ales. Vicepreședintele Pence este un republican standard, cu o bună imagine în mediile naționale și internaționale. Cu toate acestea, nefiind ales direct, el nu ar putea să ia măsuri curajoase nici măcar pentru America. Cu atât mai puțin o va face pentru periferia aliaților Americii, acolo unde se numără astăzi și România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News