Cum poate Viktor Orbán să sfideze Europa. Cine îi ține spatele în UE
Lista cu cele 11 ”porunci” date de Barroso lui Ponta încăpea pe o coală de hârtie. Reproșurile pe care Europa ar trebui să le facă lui Viktor Orban pot umple un volum cu sute de pagini. În ultimii cinci ani, premierul Ungariei a impus o nouă Constituție, fără să țină seama de Opoziție, a modificat structura Curții Constituționale, pe care a ”umplut-o” cu susținători FIDESZ. De asemenea, a epurat Ministerul de Externe și corpul diplomatic de funcționari care nu-i fac pe plac, a restrâns libertatea presei și a restructurat Parlamentul, schimbând circumscripțiile electorale, astfel încât să influențeze alegerile, arată ziarul The Guardian.
Dacă adăugăm acuzațiile de corupție, lansate de oficiali americani la adresa unor oficiali de la Budapesta, și refuzul de a extrăda un lider UDMR acuzat în România, ne-am aștepta ca Uniunea Europeană să sancționeze Ungaria. Orban pare un lider mai aproape de Putin sau Erdogan, pe care îi și laudă, nu de valorile europene.
Critici ”soft” după criza refugiaților
În criza refugiaților Orban s-a afirmat ca exponent al aripii dure, izolaționiste. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a spus că atitudinea lui Orban este una necreștină. Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei și Martin Schulz, președintele PE, și-au exprimat dezacordul față de Orban, considerat „băiatul rău” al Europei. Refuzul de a primi refugiați încalcă legislația internațională, nu doar pe cea europeană.
Însă, în afară de câteva fraze critice, dar politicoase, liderii europeni nu au făcut nimic ca să sancționeze comportamentul lui Orban. “Nu a încălcat nicio lege,” a declarat un înalt oficial UE pentru ziarul britanic The Guardian. Frans Timmermans, al doilea om ca influență în Comisie, s-a referit în mod direct la problema Ungariei, condusă de Orban, într-un discurs despre domnia legii în Europa. Totuși, Timmermans a subliniat că este reticent în a propune sancțiuni împotriva Ungariei, cum ar fi suspendarea dreptului de vot. Mecanismul s-a dovedit contraproductiv în cazul Austriei, în anii 90, pentru că a ”slăbit capacitatea UE de a reacționa”(?!), susține Timmermans.
[citeste si]
Popularii europeni, mai interesați de voturile lui Orban decât de principii
Dacă instituțiile europene nu aplică sancțiuni, de ce nu o fac cele politice. Liderii popularilor europeni, ai socialiștilor, ba și lideri de guverne, cum ar fi Angela Merkel, au reacționat dur în cazul României. Nimic, în cazul Orban. Două sunt posibilele explicații. Presa britanică subliniază că lupta pentru putere, în cadrul Uniunii, se dă între cele două mari blocuri politice: PPE și PSE. Familia politică a lui Orban are nevoie de eurodeputații pe care acesta îi propulsează în Parlamentul European și pentru aceste voturi este gata să lase la o parte principiile. Pe de altă parte, nu poate fi exclusă ipoteza că Orban, de fapt, scoate castanele din foc pentru mai marii Europei.
”Băiatul rău” face jocul lui Merkel
În criza refugiaților, Germania a încercat să-și dreagă imaginea afectată de scandalul Grexit. Astfel, Merkel s-a declarat gata să primească sute de mii de refugiați, dar în fapt a închis ochii la abuzurile lui Orban, care bloca refugiații la granița Schengen. Acest joc dublu poate fi bănuit și în cazul relației cu Rusia. În ciuda sancțiunilor economice, Ungaria are liber din partea UE pentru construcția unei centrale nucleare cu finanțare și tehnologie rusească. Chiar dacă, oficial, Germania se declară decisă să sancționeze Rusia pentru invazia în Crimeea, nemții doresc să-și conserve relația privilegiată cu Putin. Strategia energetică a Germaniei se bazează pe importul de gaz ieftin din Rusia. Succesiv, guvernele germane care au nevoie de voturile ”verzilor” au respins construcția de centrale nucleare, ceea ce face țara dependentă de marele vecin de la Răsărit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
