Cum putem reduce amprenta de carbon la nivel individual

Confruntarea cu schimbările climatice și efectele emisiilor de carbon poate părea o misiune colectivă, însă contribuția individuală nu ar trebui ignorată, transmite BBC. 

Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă în urma activităților unui individ sau a unei organizații. Orice locuitor al planetei noastre are o astfel de amprentă. 

Gazele cu efect de seră care rămân în atmosfera Pământului rețin căldura venită de la Soare și supraîncălzesc Pământul. Pentru a ne da seama cât de mare este amprenta noastră, ar trebui să aflăm nivelul de gaze de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, pe care îl eliberăm.

Este dificil să aflăm cantitatea exactă, iar formulele pentru acest lucru sunt multe, dar cea mai mare pondere o reprezintă energia consumată de autovehicule și de sistemele de încălzire și electricitate a locuințelor. Impactul mai este creat și de obiectele pe care le folosim sau cumpărăm. 

Câțiva pași simpli pentru reducerea amprentei de carbon

Primii pași pe care un individ i-ar putea face pentru reducerea amprentei de carbon țin de transportul nostru. Mai puține drumuri cu mașina sau mai puține zboruri pot reduce enorm amprenta noastră de carbon. 

Și casa în care locuim are o amprentă de carbon. Cu cât o locuință este mai bine izolată, iar electrocasnicele mai eficiente, cu atât nivelul de gaze de seră emise este mai mic. Resursele sustenabile de energie, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene pot reduce, de asemenea nivelul de emisii. 

Deșeurile pe care le producem în urma consumului produc gaze de seră, de la crearea lor și până la modul în care sunt gestionate după uz, de aceea reciclarea poate ajuta la limitarea acestor emisii. 

Nici dieta și modul în care ne alimentăm nu este un obicei neutru. Carnea roșie produce cea mai mare amprentă de carbon, din cauza faptului că vacile produc metan, iar nenumărate păduri au fost tăiate pentru creșterea intensivă a bovinelor. 

Ce spune raportul ONU

Cu efecte mai severe şi într-un ritm mai accelerat, încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, ameninţând cu noi dezastre fără precedent omenirea lovită deja de valuri de caniculă şi inundaţii, potrivit AFP.

Cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, constatările şocante ale experţilor în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC), prezentate într-un raport dat luni publicităţii, sunt asemenea alarmei dinaintea bătăliei: oamenii sunt 'indiscutabil' responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Acest raport de evaluare, primul după şapte ani, adoptat vineri de 195 de ţări, trece în revistă cinci scenarii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, de la cel mai optimist - după unii, utopic - la cea mai pesimistă ipoteză.

În toate situaţiile, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca industrială în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea anterioară a IPCC din 2018.

Apoi, până în 2050, creşterea va depăşi acest prag - unul dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris -, chiar dacă umanitatea va reuşi să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Iar dacă aceste emisii nu sunt reduse drastic, pragul de +2 grade Celsius va fi depăşit în decursul acestui secol, ceea ce ar însemna eşecul Acordului de la Paris şi al obiectivului său de a limita încălzirea globală cu mult sub +2 grade Celsius, dacă e posibil la +1,5 grade Celsius.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News