Medicul ORL Raluca Grigore a spus când dăunează aerul condiționat sănătății.
„Aerul condiționat ne oferă un confort, dar este un aer foarte uscat și atunci mucoasa nazală trebuie să îl umidifice și face un efort mult mai mare de adaptare. (...) Există oameni care au diverse afecțiuni ale mucoasei nazale, nu foarte deranjante, cum ar fi o simplă deviație de sept, sau o rinosinuzită cronică, sau o alergie, care, în momentul în care sunt puși într-o cameră cu aer condiționat, trebuie să facă un efort în plus să adapteze acest aer la ceea ce le trebuie lor. Și atunci nasul se înfundă și apar o presiune și o durere. Pacientul care are astm, la fel și copiii, nu se vor simți foarte bine în aer condiționat”, a spus medicul Raluca Grigore.
Cum putem sta într-o cameră cu aer condiționat fără să ne facă rău
„Trebuie să răcim temperatura în camera în care vrem să stăm mai multă vreme, să nu stăm în dreptul aparatelor și să ne punem niște produse care să umidifice mucoasa nazală, să o hrănească, așa cum ne punem cremă pe față, să bem foarte multe lichide ca să hidratăm și gura, iar cei care au alergie să aibă grijă să folosească un antihistaminic.
(...) În mașină ar trebui să nu stăm cu aerul condiționat îndreptat către noi, mai ales în zona feței, pentru că persoanele care au nevralgii sau migrene pot să declanșeze o criză dureroasă din cauza temperaturii reci și ar trebui să avem grijă de filtre, care ar trebui să fie curate. Sunt boli care sunt strâns legate de infecțiile provocate de bacteriile/ciupercile care rămân în aceste filtre”, a mai spus medicul, vineri, la Antena 3.
Nutriţionistul Luiza Pîrvu a explicat, la Antena 3, câtă bere este potrivit să consumăm vara, dar şi ce alimente să evităm în sezonul cald.
„100 de ml de bere au în jur de 40 de calorii. Deci o sticlă de 500 ml ar avea în jur de 200 de calorii. Cam cât un iaurt de 400-500 ml. Practic, berea în sine, dacă ar fi consumată singură, ne-ar aduce un aport caloric de 200 calorii. Pare puțin, dar, de obicei, pe lângă bere mai există și oleaginoase, cum ar fi nuci, migdale, caju sau alune. Sunt sănătoase, dar aduc un aport caloric de 600-650 de calorii/100 de grame", a explicat dr. Luiza Pîrvu la Antena 3.
„În această perioadă, trebuie să ținem cont că alimentele se alterează rapid și atunci trebuie să fim atenți la modul lor de păstrare, la ambalaj. Dacă vorbim despre ceea ce consumăm acasă, trebuie să avem grijă să evităm alimentele care au o digestie mai greoaie, cum ar fi carnea foarte grasă sau mezelurile”, a spus nutriţionistul.
„Integral sau degresat? Când vine vorba de produse lactate, multe persoane aleg varianta degresată, ca să evite consumul de grăsimi. Câtă grăsime conține de fapt laptele? 3,5g/100ml în varianta integrală și 1,5g/100ml în varianta parțial degresată. Diferența de 2g este ridicolă, dacă ne gândim că o lingură de ulei înseamnă 10g de grăsime pură!”, a scris Mihaela Bilic, medic nutriționist, pe contul de Facebook.
„Știm că trebuie să consumăm zilnic produse lactate dacă vrem să avem oase puternice. Aportul de calciu din lapte nu este important doar pentru sistemul osos, ci și pentru metabolism. În fiecare zi se consumă 1 g de calciu pentru a fi neutralizate substanțele acide și radicalii liberi care produc stres oxidativ. Dacă alimentația nu acoperă această doză, calciul va fi luat din oase. Nu ar fi mai simplu să mâncăm lapte și iaurt? Mai ales că în produsele lactate calciul vine la pachet cu vitamina D necesară fixării lui. Atenție, vitamina D există doar în grăsimea din lapte! Pentru a crește eficiența asimilării calciului, evitați să beți lapte degresat”, a explicat Mihaela Bilic.
„Grăsimea din lapte are și alte beneficii: efect de protecție împotriva obezității și a diabetului, reglează tranzitul intestinal și contribuie la hrănirea și dezvoltarea microbiotei intestinale. În grăsimea laptelui există peste 400 de tipuri acizi grași, saturați și nesaturați, majoritatea cu lanț scurt. Printre ei acidul linoleic conjugat care are efect anticancerigen și acidul butiric cu efect postbiotic. Grăsimea din lactate mai conține mono și digliceride, fosfolipide, colesterol și vitaminele liposolubile A, D, E și K. Enzimele și factorii de gust sunt localizați tot în grăsime, de unde savoarea aparte a laptelui integral”, a precizat nutriționistul.
„Porția corectă de lapte înseamnă 250ml, adică o cană. Dacă este lapte integral, avem 120cal și 8g grăsime, iar dacă este lapte semi degresat, avem 100cal și 4g grăsime. Ambele variante conțin aceeași doză de calciu: 300mg. Când vine vorba de iaurt, porția corectă scade la jumătate, un pahar mic de 125g are 50cal si 4g grăsime. Doza de lactate recomandată a fi consumată zilnic este de 3 porții: lapte proaspăt sau bătut, iaurt sau brânză, cașcaval sau parmezan, smântână sau unt, tot lapte înseamnă!
Până acum am evitat grăsimea din lapte de frica colesterolului și a caloriilor. Acum știm că alimentele grase nu au impact direct asupra colesterolului din sânge. Cat despre aportul de calorii, mai degrabă reduceți cantitatea de ulei pe care o consumați și alegeți laptele integral. În special în cazul copiilor, adolescenților și sportivilor, laptele este obligatoriu integral. Până și cura de slăbire este mai eficientă dacă conține produse lactate. Pierderea în greutate este de patru ori mai mare cu o dietă bogată în iaurt și lapte integral. Profitați de laptele de primăvară, este mai gustos și mai gras decât în orice altă perioadă a anului!”, a conchis Mihaela Bilic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News