Plecând de la explicarea anxietății și a depresiei la modul general, pentru o mai bună înțelegere și delimitare, psihologul Cristina Zaharia a vorbit despre depresia postnatală - cum o putem recunoaște, primele semne și ajutorul familiei.
"Anxietatea reprezintă o tulburare pe comportament. Persoanele respective sunt neliniștit în permanență, nu se pot focusa pe o activitate un răstimp mai îndelungat de câteva minute. Sau, dacă se pot focusa, fie sunt obligate să se focuseze, fie sunt foarte pasionate de acel tip de activitate. Anxietatea, tiparul anxiogen ia naștere, de cele mai multe ori, în copilărie și persoanele respective pot să trăiască cu acest tipar comportamental tot restul vieții.
Acest tipar comportamental poate să aibă și plusuri, și minusuri, pentru că un un om anxios va fi foarte eficient la locul de muncă. Este un bun muncitor, indiferent de profesia pe care o are. Minusul constă în foarte multe aspecte, îndeosebi în relațiile cu ceilalți, pentru că nu va avea niciodată răbdarea să-și asculte interlocutorul sau să se concentreze foarte mult pe subiectele discutate. Lista este foarte lungă și nu are rost să o despicăm pe toată", a explicat Cristina Zaharia pentru DCNews.
"La polul opus, avem depresia. Depresia are mai multe stadii de dezvoltare, dar, în principiu, orice stare de tristețe, izolare, inapetență care durează mai mult de trei săptămâni... Putem atunci să punem diagnosticul de depresie. Persoanele depresive au foarte multe simptome, sunt persoane care, de cele mai multe ori, maschează normalitatea, par a fi fericite.
De aceea depresia este deosebit de periculoasă, pentru că persoanele care suferă de depresie reușesc să ascundă foarte bine acest lucru și, dacă nu au inițiativa de a cere ajutor, atunci se poate ajunge într-un stadiu foarte grav de depresie când, din păcate, au existat și situații în care persoana respectivă și-a pus capăt zilelor", a explicat psihologul.
"Niciun tratament alopat nu este acceptat în cazul graviduțelor"
De asemenea, aceasta a mai menționat faptul că "niciun tratament alopat nu este acceptat în cazul graviduțelor (n.r. care suferă de depresie). Chiar și tratamentele din plante sunt puse sub semnul întrebării, pentru că și plantele pot să dea efecte adverse și să afecteze fătul. Este un risc asumat. Terapia rămâne singurul ajutor."
Cât despre faptul că anumite persoane ar putea fi predispuse să dezvolte anxietate sau depresie, Cristina Zaharia a punctat: "Nu neapărat. Este un cumul de factori. Putem să avem o moștenire genetică - să avem unul sau ambii părinți care au suferit de una dintre aceste două tulburări. Putem să avem o predispoziție dată de mediu - școlar, social, familial, anturaj, la locul de muncă - în cazul în care aceste două afecțiuni se manifestă la o vârstă mai înaintată, la vârsta adultă."
"Sunt implicați foarte mulți factori"
"Sunt foarte multe fonduri, mari fonduri alocate studiului creierului. Până în momentul de față, nu se cunosc foarte multe despre funcțiile creierului - de ce anumiți oameni dezvoltă anumite patologii, de ce unii nu le dezvoltă, de ce sunt oameni care au trecut prin traume deosebit de mari și nu au rămas afectați absolut deloc și de ce sunt persoane sensibile ca o floare și toată lumea lor interioară este întoarsă pe dos în momentul în care, nu știu, vorbim despre un incident minor. Depinde foarte mult de "materialul" omului.
Sensibilitățile se dezvoltă de la caz la caz. Sunt implicați foarte mulți factori - biochimici, structura genetică, familiile din care provenim. Factorii sociali sunt foarte importanți, pentru că, uite, eu la cabinet lucrez cu persoane care nu a avut un istoric nici în familie de afecțiuni psihice, nici boli, nici tulburări, dar au avut parte de un bullying la școală, de exemplu, și atunci s-au dezvoltat anumite patologii. Nu putem să anticipăm la cine se poate dezvolta una dintre cele două afecțiuni despre care discutăm acum (n.r. anxietatea și depresia). La oricine, în principiu", a mai spus psihologul.
"În cazul depresiei postnatale, avem de-a face cu un cumul de factori care ține foarte mult de zona biochimică - anumite substanțe din creier sunt într-un dezechilibru total. Sunt foarte multe femei care suferă de acest dezechilibru după naștere. Acesta se reglează, de obicei, de la sine - nu este nevoie nici de medicație, nici de interacțiunea cu un psiholog, cu un psihoterapeut sau cu un psihiatru. Dar sunt și situații în care persoana respectivă, având un istoric de tipar depresiv, va trebui să apeleze la ajutor, pentru că probabilitatea să se transforme într-o depresie pe termen lung este foarte ridicată", a explicat Cristina Zaharia.
Primele semne și ajutorul familiei
"În primul rând, proaspăta mămică se izolează - își acordă absolut 100% din timp îngrijirii copilului, hrănirii acestuia, îngrijiri în totalitate a copilului. Petrece timp în exclusivitate doar cu copilul. Este evident că celelalte domenii din viața ei - grija pentru soț, grija pentru hrana soțului sau a ei, grija pentru igiena personală - cad pe niște locuri secundare. Este dedicată în totalitate copilului și pe toate acestea le poate resimți ca pe o corvoadă, deși acestea nu sunt o corvoadă. Venirea unui copil într-o familie este un eveniment foarte fericit și trebuie tratat ca atare.
În al 2-lea rând, mămica respectivă este radical schimbată, adică are un comportament cu care cei din jur nu se pot adapta. Nu mai este comunicativă. Pur și simplu este într-o într-un univers în care există doar ea și copilul. Acestea sunt primele semne. Ulterior apar și alte semne.
Este foarte important ca mămica să aibă ajutor din partea celor dragi - soț, familia ei, familia soțului sau un ajutor din exterior, o bonă. Este foarte important! Să nu uităm că liantul principal al dezvoltării copilului este mama, funcția maternă. O mamă sănătoasă din punct de vedere psihic și organic este o mamă care crește un copil calibrat emoțional și sănătos", a spus psihiologul.
"Predispoziția să dezvolte depresie postnatală este mai mare la femeile care sufereau înainte de anxietate sau depresie, dar v-am spus, depinde foarte mult de "materialul" clientului. Sunt femei care se focusează pe zona maternă, adică sunt mai atente la grija pe care o acordă copilului decât la trăirile interioare. Asta nu înseamnă că, la un moment dat, nu se poate declanșa una dintre cele două afecțiuni sau reactualiza dacă n-a fost tratată", a punctat Cristina Zaharia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu