Cum s-a desfășurat operația lui Patriciu, pas cu pas, de la găsirea donatorului la transplant
Omul de afaceri Potrivit Dr. Corina Ștefănescu, care a avut ciroză hepatică decompensată și a suferit un transplant de ficat cu șase ani în urmă, găsirea donatorului este perioada cea mai grea. Este perioada în care pacientul așteaptă, în timp ce organismul cedează pe zi ce trece și încep complicațiile. Foarte mulți dintre pacienții de pe lista de așteptare se pierd, în aproximativ 1-3 ani, din cauza complicațiilor, fie encefalopatie, fie hemoragie digestivă prin ruperea de varice esofagiene.
În funcție de pacient se stabilesc criteriile necesare pentru a primi un ficat, întrucât acesta trebuie să corespundă greutății și înălțimii receptorului. Unii pacienți primesc transplant cu ficat întreg de la un donor-cadavru, iar alții primesc pentru transplant o porțiune de ficat, și anume un lob hepatic, de obicei, lobul drept, fiindcă este mai mare. "Dacă este un pacient solid și înalt, cum este domnul Patriciu, este nevoie de un ficat, respectiv lob hepatic mare, ca să poată suplini funcția de laborator a organismului", a adăugat dr. Corina Ștefănescu.
Pacientul, spălat într-o soluție dezinfectantă
Cu câteva ore înainte de operație începe pregătirea. Fiecare pacient este spălat într-o soluție dezinfectantă, deoarece este foarte important ca pielea să fie perfect curată, cu cât mai puține micro-organisme. Se intră într-un duș special, se îmbracă un halat steril, apoi se intră într-o sală de pre-anestezie, unde se prind venele, se pun perfuzii. După aceea, pacientului i se fac calmante (analgezice și diazepam) pentru a intra într-o stare de inducție hipnotică, adică într-o stare cât mai bună pentru anestezie, pentru că este important ca pacientul trebuie să fie cât mai puțin stresat.Se intră în sala de operații. Potrivit dr. Ștefănescu, operația durează, în general, 7-8 ore, iar pacientul se află între viață și moarte, pentru că se scoate ficatul bolnav și se pune un organ sănătos.
E o adevărată luptă să te dai jos din pat
Trezirea din anestezie este o etapă importantă. După ce iese din sala de operație, pacientul este încă intubat. Detubarea se întâmplă la câteva ore după operație, iar abia atunci pacientul devine conștient de ce i se întâmplă. "Începe o luptă pentru viață și pentru reluarea activității zilnice. Și să mănânci poate să fie dificil după o astfel de operație, ca să nu mai vorbim de datul jos din pat. Începe lupta cu reluarea funcțiilor digestive, iar primul lucru pe care pacientul trebuie să-l reia în prima zi după operație este tranzitul intestinal. Nereluarea tranzitului intestinal înseamnă ocluzie, o complicație post-operatorie severă. Lupta presupune datul jos din pat pentru ca pacientul să se mobilizeze și să nu facă o altă complicație, care este tromboflebita", a explicat preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România.
Comisia din Milano a verificat dacă donarea e benevolă
Referitor la procedura de donare, coordonatorul național de transplant, Dr. Victor Zota, a declarat pentru De Ce News că ficatul poate proveni fie de la un donator-cadavru, fie de la un donator-viu. "Procedura de donare, în cazul domnului Patriciu, trebuie să fi trecut printr-o comisie, la nivelul spitalului. Comisia verifică dacă donarea este benevolă, voluntară, animată de cele mai bune intenții, apoi verifică criteriile de compatibilitate. Se aprobă donarea și, într-un final, se efectuează donarea", a spus Dr. Victor Zota.
Până la acest moment nu se cunoaște donorul, dar coordonatorul național de transplant a menționat că este foarte probabil ca Dinu Patriciu să primească transplant de la un donator-viu, în primul rând, pentru că în Europa donările sunt țintite, donatorul știe cine este receptorul, iar în al doilea rând, pentru că un donor-cadavru ar exprima o problemă a clinicii care efectuează transplantul, întrucât nu ar respecta lista de așteptare de la nivelul statului respectiv.
Enorm de mulți au murit în timp ce așteptau un donator
Potrivit Dr. Corina Ștefănescu, preşedinte al Asociaţiei Transplantaţilor din România, transplantul este ultima șansă la viață a unui bolnav cu ciroză hepatică. "Nu există altă șansă pentru un cirotic decompensat, dar și efectuarea transplantului trebuie realizată într-o anumită perioadă a acestei decompensări", a declarat Dr. Corina Ștefănescu pentru De Ce News. Ciroza hepatică afectează, în funcție de gradul de decompesare, și celelalte organe, cum ar fi pancreasul sau rinichii, pentru că ficatul bolnav nu mai sintetizează proteină de calitate. În această situație, adaugă medicul, "chiar dacă se efectuează transplantul, pacientul nu mai are o șansă reală la supraviețuire. Organismul nu reușește să lupte să se refacă".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
