Cum s-a văzut eclipsa în Bucureşti

Cei mai harnici dintre vizitatori nu au fost şi cei mai norocoşi, deoarece, până după ora 22,30, cerul a fost acoperit de nori, iar o ploaie scurtă a determinat închiderea cupolei. În jurul orei 22,30, perdeaua de nori s-a dat puţin la o parte, pentru a permite observarea planetei Jupiter. Ulterior, la ceva timp după începerea fazei de totalitate a eclipsei, Luna a putut fi urmărită printre nori. 

Vizitatorii au început să se strângă în jurul orei 20,00, astfel că la ora 21,00, atunci când au fost deschise porţile observatorului, pe bulevardul Lascăr Catargiu se formase o coadă de peste 300 de persoane. În prima oră, au intrat aproximativ 200 de oameni. Cei care nu au avut norocul să urmărească discul lunar prin instrumentele astronomice, din cauza păturii de nori, au putut vizita expoziţia permanentă, terasa observatorului şi cupola, care este punctul cel mai înalt al clădirii şi care găzduieşte telescopul cel mare. 

În plus, muzeografii au oferit informaţii despre eclipsă şi despre planetele care pot fi observate în această perioadă a anului. De asemenea, au răspuns întrebărilor, care au vizat particularităţile eclipsei, dar şi chestiuni mai pragmatice, precum costul unui telescop. Din cauza numărului mare de vizitatori, totul s-a desfăşurat însă în ritm relativ alert. 

Tinerii, cei mai numeroşi vizitatori

Printre vizitatori s-au numărat în special tineri, dar şi familii cu copii. Unii au recunoscut că vin pentru prima dată, după ce au aflat din presă despre eclipsă, alţii au spus că au mai vizitat muzeul şi că au asistat la prezentările de planetariu, fiind pasionaţi de fenomenele astronomice. 

Programul observatorului a fost prelungit până la ora 3,00 dimineaţa. Astronomul Adrian Şonka a precizat că pe data de 31 iulie muzeul va fi deschis, de asemenea, până la ora 3,00, oferindu-le vizitatorilor posibilitatea de a urmări planeta Marte, care va fi mai apropiată de Pământ. El a adăugat însă că eclipsa de Lună şi apropierea planetei Marte nu sunt singurele particularităţi ale nopţii de 29 iulie, deoarece planetele Venus, Jupiter şi Saturn pot fi observate la rândul lor foarte bine. 

"Patru planete se văd în toată luna august, nu doar astăzi. Cei care nu au putut să le vadă azi pot veni în fiecare seară din luna august. Dacă vor veni după august, vor vedea numai trei planete, pentru că Venus nu o să se mai vadă. Dacă vin în octombrie, vor vedea tot trei planete. Vine un sfârşit de an cu multe planete pe cer", a precizat el. 

Eclipsele atrag cei mai mulţi vizitatori

Muzeograful Vladimir Ştefănescu a declarat, pentru Agerpres, că fenomenele astronomice, precum eclipsa de Lună, atrag numeroşi vizitatori.

"Există oameni care vin şi care mai ştiu câte ceva, există oameni care vin şi care nu ştiu nimic, dar nu contează. Noi vorbim în aşa fel încât să înţeleagă toată lumea. Vrem să transmitem informaţii, să creăm interes pentru oameni, astfel încât ei să caute mai departe. Şi să oferim imagini frumoase prin telescop - asta contează cel mai mult, oamenii pentru asta vin, în mod special", a precizat el. În timpul unui tur ghidat, Ştefănescu le-a explicat vizitatorilor că eclipsa nu este momentul cel mai bun pentru observarea craterelor şi i-a invitat să revină pe cei care sunt interesaţi de acest aspect.

"Craterele se văd când Luna e iluminată parţial, nu când e Lună plină. Dacă e Lună plină nu se văd nici cratere, fiindcă lumina cade perpendicular şi nu lasă umbre. Dacă nu lasă umbre, nu vedem cratere în relief. Dacă vreţi să vedeţi craterele, veniţi atunci când Luna e iluminată parţial, adică peste vreo trei săptămâni", a precizat el.

Eclipsa din 27 iulie a fost a doua eclipsă totală din acest an şi a treia dintr-o serie de eclipse totale care se produc între 2017 şi 2019. În total, fenomenul a durat 374 de minute, iar faza de totalitate, 103 minute. Următoarea eclipsă vizibilă din ţara noastră se va produce pe 21 ianuarie 2019. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News