Deciziile proaste luate la sfârșitul zilei de muncă pot fi cauzate de o acumulare aproape toxică a glutamatului.
După o zi lungă de muncă, este mult mai bine să lăsați vasele murdare în chiuvetă sau să amânați să vă uitați la finanțele familiei. Nu-i spuneți doar lene: după o perioadă însemnată de gândire intensă, luarea deciziilor pripite, dar cu rezultate îndoielnice pe termen lung par a fi un instrument de reglare biologică pentru combaterea oboselii cognitive, potrivit unui nou studiu publicat joi în revista Current Biology.
„Teoriile influente sugerează că oboseala este un fel de iluzie gătită de creier pentru a ne face să oprim orice facem și să ne întoarcem către o activitate mai îmbucurătoare. Descoperirile noastre arată că munca cognitivă are ca rezultat o adevărată alterare funcțională – acumularea de substanțe nocive – așa că oboseala ar fi într-adevăr un semnal care ne face să încetăm să lucrăm, dar într-un alt scop: să păstrăm integritatea funcționării creierului”, a declarat autorul studiului Mathias Pessiglione, director de cercetare Inserm la Institutul Brain and Spine din Paris, într-un comunicat de presă citat de CNN.
În cadrul studiului, 40 de persoane au primit fie o versiune simplă, fie o versiune dificilă a unei sarcini care presupunea diferențierea literelor de pe un ecran timp de mai mult de șase ore. Participanții și-au raportat nivelurile de oboseală, iar cercetătorii au folosit spectroscopie de rezonanță magnetică (MRS) pentru a-și monitoriza răspunsul metabolic pe parcursul perioadei de studiu.
Fiecărui participant i s-a oferit apoi opțiunea dintre o recompensă mai mică, imediat satisfăcătoare, care necesita un control cognitiv mai mic, sau una care avea o valoare mai mare pe termen lung, dar care implica un anumit control al impulsurilor (de exemplu, vă voi oferi 10 USD acum sau vă voi transfera 50 USD în cont mâine).
Potrivit studiului, participanții care au trebuit să se gândească mai mult pentru sarcina de șase ore au avut mai multe șanse să primească recompensa mai mică. Cercetătorii au descoperit că pe măsură ce participanții au gândit mai greu, cu atât nivelul lor de glutamat este mai mare, un neurotransmițător care funcționează în memorie și în învățare.
Rezultatele au sugerat că, după ce oamenii petrec perioade lungi de timp gândindu-se intens, acumularea de glutamat declanșează un răspuns în creier, ceea ce face mai dificilă utilizarea cortexului prefrontal (zona din creier care ne permite să ne controlăm gândurile), astfel încât face alegeri care sunt mai mult impulsive decât strategice, arată studiul. Cu o gândire mai puțin controlată, după o zi lungă de muncă, glutamatul probabil va continua să se acumuleze la niveluri potențial toxice.
Dormi timp de șapte până la opt ore aproape în fiecare noapte, doar ca să te simți obosit dimineața sau în cea mai mare parte a zilei? Această discrepanță este generată adesea de o stare crescută de inerție a somnului, un proces circadian care modulează memoria, starea de spirit, timpul de reacție și vigilența la trezire, potrivit unui studiu din 2015. Unii oameni se confruntă cu o trezire grea și amețeli în această perioadă după ce au oprit prima dată alarma. Efectele inerției somnului dispar de obicei după 15 până la 60 de minute, dar pot dura până la câteva ore. Citește continuarea AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu