Conform științei, este suficient să observați un singur semnal pentru a vă da seama când cineva minte. Evaluarea unui singur parametru permite recunoașterea minciunii cu o acuratețe de aproape 80%, spun cercetătorii.
Asupra acestui subiect s-au efectuat mai multe studii științifice, care de-a lungul anilor au dus la formularea unor lungi liste de ”semnale” capabile să dezvăluie ”Pinocchio” situației.
Acestea includ mișcările ochilor, poziția capului și a corpului, tonul vocii, mișcările gurii și ale capului, dar și tendința de a repeta întrebarea înaintea unui răspuns.
În esență, constatările de până acum au indicat că există cel puțin 92 de semnale care îi pot expune pe mincinoși. Cu toate acestea, noi cercetări au evidențiat o nouă abordare a detectării minciunilor bazată pe un singur semnal care, conform rezultatelor testelor publicate în Nature Human Behavior, vă permite să recunoașteți mincinoșii cu o acuratețe de aproape 80%.
Potrivit Fan Page, noua metodă de detectare a minciunilor se concentrează în întregime pe un singur indiciu – nivelul de detaliu al poveștii unei persoane, ignorând orice altceva. ”Poate părea foarte contraintuitiv să asculți pur și simplu ceea ce spun oamenii și să nu fii atent la toate celelalte indicii, cum ar fi cât de convingător sau emoțional își spune cineva povestea.
Oamenii care spun adevărul pot oferi o descriere bogată a unui eveniment, pentru că de fapt l-au trăit, dar chiar și mincinoșii pot în continuare să pună în evidență detalii, crescând totuși riscul de a fi prinși”, spune Bruno Verschuere, profesor asociat de psihologie criminalistică la Universitatea din Amsterdam.
Pentru a testa metoda, cercetătorii au efectuat o serie de nouă studii, cerând la 1.445 de persoane să evalueze acuratețea declarațiilor scrise, transcrierilor video, interviurilor video sau interviurilor live despre activitățile studenților din campusul din Amsterdam, indicând dacă poveștile lor sunt adevărate sau false.
Aceste rapoarte proveneau de la două grupuri de studenți, împărțiți în vinovați sau nevinovați: vinovaților li s-a cerut să fure un obiect dintr-un dulap, în timp ce grupului nevinovat li s-a cerut să petreacă o jumătate de oră în campus, să meargă la bibliotecă, să bea cafea și să sune un prieten. După aceea, tuturor li s-a spus să declare că au petrecut o jumătate de oră în campus.
Aceste rapoarte au fost apoi trimise participanților la studiu pentru a detecta dacă cineva minte prin examinarea semnalelor pe care aceștia le considerau relevante - de la privitul oamenilor în ochi, până la căutarea unui comportament deosebit de explicit. ”În această situație – explică cercetătorii – le-a fost greu să distingă minciunile de adevăruri”.
Cu toate acestea, atunci când participanților li s-a cerut cere să examineze ”cantitatea de detalii (descrieri ale oamenilor, locurilor, acțiunilor, obiectelor, evenimentelor și momentul evenimentelor) și ”gradul în care mesajul părea cuprinzător, concret, surprinzător sau bogat în detalii”, participanții au fost în mod constant capabili să discearnă minciunile de adevăruri, cu o acuratețe de 59-79%.
Acest lucru a sugerat că dacă o persoană oferă descrieri detaliate despre cine, ce, când, cum și de ce, este probabil că spune adevărul. Dacă, pe de altă parte, trece peste aceste detalii, probabil că minte. Dar, în situații cu risc ridicat, subliniază oamenii de știință, oamenii sunt susceptibili să concretizeze minciuni cu detalii mai fine pentru a le spori credibilitatea, așa că regulile de bază pentru detectarea minciunilor pot depinde de context.
Cu toate acestea, pe măsură ce sunt folosite din ce în ce mai multe indicii, riscul ca mincinoșii să fie prinși crește. Chiar dacă metoda pare departe de a fi perfectă, merită să fiți atenți la detalii… și nimic altceva decât detaliile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News