• Cum scandalul deceselor „misterioase” de la Sfântul Pantelimon poate influența decisiv rezultatul alegerilor în București

Mai multe anchete au fost demarate, așa cum era și normal, ca urmare a acuzelor cu privire la faptul că cei decedați în secția ATI de la Sfântul Pantelimon au fost lipsiți cu intenție de medicamentație.

Directoarea de îngrijiri este cea care a declanșat scandalul după ce a reclamat la secretariatul spitalului decesele din secția ATI. E vorba de aproximativ 17 de decese, motivul invocat de aceasta fiind scăderea intenționată a unui tratament și anume noradrenalina.

Mai multe anchete au fost demarate, dar până în prezent nimic din acuze nu s-au confirmat. Poliţiştii Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei au deschis o anchetă, Corpul de Control al Ministrului Sănătăţii de asemenea, precum și Colegiul Medicilor București. Rezultatul preliminar al unei alte anchete interne a spitalului arată că procedurile au fost respectat.

Stigmatizarea sistemului medical și „înfierarea cu mânie proletară” a cadrelor medicale, înainte de orice rezultat oficial al anchetelor, e o nouă mărturie a faptului că două puncte extreme nu sunt despărțite de o distanță mare, ci mai degrabă granița dintre ele rămâne apropiată și ea se poate trece imediat. Iată cum, în decurs de patru ani, medicii și asistentele se transformă din eroi în pandemie în ținte ale media și societății.

Oricât de dur ar suna, în secțiile ATI se moare. Mai ales într-un spital de urgență cum e și cazul Sfântului Pantelimon unde există peste 500 de pacienți și, prin natura spitalului, fiind de urgență, aici se regăsesc cele mai grave cazuri. Gravitatea și semnul greșelii sunt tocmai opuse: Moartea pe secție, nu la ATI, care ar arată că nu s-a făcut tot ce e posibil pentru a salva pacientul. Altfel spun rata deceselor la ATI din zilele menționate e în media de zi cu zi.

Amplificarea în mod artificial și alimentarea unui scandal cu o faptă care nu există are și repercusiuni electorale, în plină perioadă de pre-campanie, iar miza pentru Primăria Capitalei e uriașă, primarul Bucureștiului fiind de altfel cel mai votat om după președinte. 

Ceea ce se va întâmpla pe 9 iunie la București va da direcția atât pentru prezidențialele din septembrie, cât și pentru parlamentarele de la finalul anului.

Iar faptul că votul e impactat de emoție nu e niciun secret. Într-o majoritate covârșitoare alegerile decisive sunt determinate de evenimente care stârnesc emoție și atrag astfel ca un magnet la urne cetățenii nehotărâți sau electoratul aflat în stare latentă care azi pare din ce în ce mai mare, un electorat care și-a pierdut busola și încrederea în alternativa politică, odată cu încrederea în sistem ca ansamblu.

Alegeri nenumărate au mai fost câștigate în trecut pe fondul unor evenimente care au declanșat emoție. Acest lucru s-a întâmplat și se va mai întâmpla.

Dar ce impact va avea electoral scandalul deceselor de la Sfântul Pantelimon?

La o primă vedere cel mai lovit ar fi doctorul Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL. La rândul lui manager al unui spital de urgență, doctorul Cîrstoiu e afectat electoral prin asociere profesională.

În mod natural ai putea crede că Popescu Piedone va prelua procente pe măsură ce scandalul deceselor de la Spitalul Sfântul Pantelimon e alimentat. Procente care i-ar putea mări sau consolida avansul în fața lui Nicușor Dan.

Dar numai în teorie. Pentru că în realitate un vot bazat pe emoție îl avantajează chiar pe Nicușor Dan. Amplificat, scandalul deceselor ar putea trezi o furie anti-sistem și un electorat profund ancorat în tragedia de la Colectiv. Iar tocmai trezirea Colectivului și a emoției care mocnește încă, a celei mai mari tragedii din istoria României de după Revoluție, îi poate aduce un boost electoral lui Nicușor Dan, Cristian Popescu Piedone fiind asociat, fie și ca imagine, de drama din Colectiv.

Efectele le vom vedea doar la urne pe 9 iunie 2024. Pentru că, indiferent de sondaje, cel mai bun sondaj rămâne votul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News